Într-un moment istoric care a captat atenția întregii lumi, Liberation Day nu marchează doar o schimbare simbolică, ci și un punct de cotitură în economia globală. Piețele financiare resimt deja primele efecte, marile puteri economice își ajustează strategiile, iar companiile sunt forțate să își regândească modelele de afaceri. Ce înseamnă această transformare pentru viitorul comerțului internațional, investițiilor și stabilității economice? Analizăm impactul real al acestei zile și modul în care reconfigurează ordinea mondială.
„Timp de zeci de ani țara noastră a fost sărăcită, jefuită violată și agresată de națiuni apropiate și îndepărtate, prietene și inamice deopotrivă”, a spus oficialul american în deschiderea comunicării din 2 aprilie.
Ce a urmat a fost prezentarea în linii mari a noii strategii de aplicare a texelor vamale pe mărfurile de import. Administrația SUA nu a iertat pe nimeni. Vor exista modificări ale relațiilor comerciale cu China, Mexic, Canada și, evident, Uniunea Europeană.
Trump a făcut din această strategie un punct de referință în campania electorală, iar odată ales, a menționat de mai multe ori iminența acestui demers. Capitalele lumii au sperat, însă că prin negocieri purtate la rece vor fi evitate consecințele dramatice ale acestori măsuri.
Cum se reconfigurează piața globală
Aceste noi taxe vamale se vor aplica în multe ramuri ale economiei, dar cu precădere în cele în care administrația SUA consideră că importurile dăunează producătorilor americani. Vorbim aici cu precădere de siderurgie (oțel și aluminiu), mașini, alte bunuri de consum. Și, evident, produsele agro alimentare.
Mai mult, Casa Albă preconizează măsuri similare în privința importurilor de lemn și cherestea, dar și a produselor farmaceutice.
Sursa: g4food
