Prezența microplasticelor în fauna marină a devenit o problemă majoră de mediu și sănătate publică, iar cele mai recente analize realizate pe litoralul românesc al Mării Negre confirmă amploarea fenomenului.
Microplastice găsite în șprot, midii și rapană din Marea Neagră: ce arată studiile și ce riscuri există pentru consumatori
Cercetătorii au identificat particule de plastic în șprot, midii și rapană, specii consumate frecvent, ceea ce ridică semne serioase de întrebare privind siguranța alimentară și impactul pe termen lung asupra organismului uman.
Peste 90% dintre șprot și rapană, contaminate cu microplastice
Rezultatele studiilor de laborator arată niveluri alarmante de contaminare. Analizele indică faptul că peste 90% dintre exemplarele de șprot și rapană examinate conțineau microplastice, în timp ce aproximativ 66–67% dintre midiile analizate prezentau aceleași particule. În cazul șprotului, una dintre cele mai afectate specii, a fost identificată o fibră de plastic cu o lungime de aproximativ 4 milimetri.
Potrivit cercetătorilor de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină Grigore Antipa, este pentru prima dată când aceste specii au fost analizate sistematic în laborator, iar concluziile sunt îngrijorătoare, mai ales în contextul în care microplasticele au fost identificate în toate tipurile de probe.
Ce tipuri de plastic au fost descoperite
Specialiștii au identificat mai multe tipuri de materiale plastice, printre care polipropilenă și polietilenă, sub formă de fibre și particule. Dimensiunile acestora variază de la câțiva microni până la fibre de aproximativ 5 milimetri. Microplasticele au fost găsite atât în tractul digestiv al peștilor și moluștelor, cât și în branhii, ceea ce indică o expunere constantă la aceste particule din mediul marin.
Cercetările realizate și de echipele de la Geoecomar arată că nu a fost identificată nicio probă de pește complet lipsită de microplastice, în unele cazuri fiind găsite chiar 14–15 particule la un singur individ.
Cum ajung microplasticele în farfuriile noastre
Microplasticele ajung în mare prin degradarea deșeurilor plastice mai mari, care se descompun extrem de lent, într-un interval estimat între 200 și 400 de ani. Odată ajunse în apă, aceste particule sunt ingerate de organismele marine, în special de speciile care se hrănesc prin filtrare, cum sunt midiile.
Astfel, lanțul trofic face ca microplasticele să ajungă inevitabil în alimentația umană, chiar și în situațiile în care consumatorii încearcă să evite sursele de hrană din mare considerate riscante.
Vezi și: Cum citești corect etichetele la gemuri și magiunuri din supermarket. Ghid pentru consumatori
Plasticul, principalul deșeu de pe litoral
Ecologiștii care monitorizează plajele Mării Negre atrag atenția că plasticul reprezintă cea mai mare parte a deșeurilor identificate. Datele colectate de organizații de mediu precum Mare Nostrum arată că între 80% și 85% din totalul deșeurilor înregistrate pe plaje sunt din plastic, procentul menținându-se ridicat inclusiv în sesiunile de monitorizare din afara sezonului estival.
Această acumulare constantă favorizează fragmentarea plasticului și creșterea cantității de microplastice din ecosistemul marin.
Ce urmează și de ce este problema una gravă
Cercetătorii din Constanța au anunțat că vor extinde analizele și asupra altor specii de pești și moluște, după ce microplasticele au fost identificate și în scrumbie de alte echipe de cercetare de pe litoral. Situația este considerată în continuă agravare, iar specialiștii avertizează că impactul asupra sănătății umane este încă insuficient înțeles, dar potențial semnificativ.
Microplasticele nu sunt doar o problemă de mediu, ci una care afectează direct siguranța alimentară și calitatea vieții. Reducerea consumului de plastic, gestionarea corectă a deșeurilor și măsuri ferme de protecție a mediului marin sunt esențiale pentru limitarea acestui fenomen.
