Oierii români vor să-și mute turmele în Ungaria

Creşterea animalelor nu mai este o afacere profitabilă de foarte mulți ani și din ce în ce mai mulți fermieri încep să simtă asta. Tocmai din această cauză, fermierii și ciobanii români încearcă să se reiventeze pentru ca afacerea lor să nu falimenteze.

Un exemplu concret în acest sens este dat de unul dintre cei mai celebri ciobani de la noi din țară, Gheorghe Dănulețiu, zis și Ghiță Ciobanul și un alt prieten de-al său, Alexandru. Ciobanii au fost săptămâna trecută în Ungaria, unde au făcut primele demersuri pentru a-și muta fermele de oi.

Vecinii noştri, ungurii, deși nu au turme foarte mari de oi, valorifică toată materia primă. Mai exact, după cum a aflat chiar Ghiță, prețul materiei prime, inclusiv a lânei care la noi în țară nu valorează nimic, în Ungaria este mult mai mare.

“Fermele de ovine nu numără mii de capete, cum sunt în România, sunt și turme doar de 50 de oi, extrem de puține, dar profitabile pentru că tot ce dă oaia este valorificat la prețuri avantajoase pentru fermieri. În România, ar fi imposibil așa ceva”, spun oierii.

 ”Ungurii nu prea văd brânză sau lapte de oaie. Totul pleacă în Franța”

Pentru fiecare produs al fermei de ovine este gândită și pusă la punct o filieră. Mieii sunt preluați de centrele de colectare, create de stat, iar aceste centre se ocupă de exportarea lor în Italia sau Turcia, iar cu lâna se întâmplă la fel.

Laptele de oaie este deja colectat direct de la ferme de reprezentanții unor companii de profil din Franța. Ciobanii unguri nu au o problemă în achiziționarea berbecilor de rasă cu origine, cărora li s-a făcut genotiparea, ca să se vadă ce rezistență au la boli. Sursa de unde sunt cumpărați acești berbeci este autorizată. Sunt centre de selecție de stat, nu particulare.

Cei doi ciobani au învățat o lecție importantă de la oierii din Ungaria 

“La nivel național, afacerea e foarte bine pusă la punct. În privința mielului, a lânii, a pășunii. În Ungaria, sunt prioritari crescătorii de animale la cumpărarea pământului și la închirierea pășunilor. Dacă în Ungaria, vrei să cumperi o bucată de pământ și altul are oi, vaci, capre sau ce are, chiar și iepuri, are prioritate crescătorul de animale.
La noi, nu contează. În treaba asta, noi nu suntem ajutați cu nimic. În schimb, ungurii au o singură subvenție pe cap de oaie, de la Uniunea Europeană, care este de aproximativ 120 de lei pe cap de oaie pe an. Cam 7.000 de forinți.”

Ciobanii români au vizitat mai multe localități din Ungaria și au observat sistemul lor de lucru: “Am fost la un crescător care are o turmă de 800 de ovine. Oile fată de trei ori în doi ani. Oierul nu le mulge, crește mai mult rase pentru carne. Ce mi s-a părut interesant este că o parte dintre oi le are acasă, iar altă parte, în câmp. Dar în câmp, oile nu sunt păzite de nimeni. Crescătorul merge, le dă de mâncare și le lasă acolo. E împrejmuit locul cu garduri elecctrice, dar nu-i dispar oile. Nu fură nimeni.”

„Pentru cumpărarea berbecilor cu origine au centre de selecție, care sunt de stat, cum au fost mai demult la noi OARZ-urile. Acolo găsesc berbeci testați, cu origine, genotipați. Statul le decontează 45% din valoarea berbecului cumpărat de la centru. Ne-au și spus că lor nu li se merită să oprească berbeci de reproducție din ferma lor. Achiziționează de la centru, cu acte în regulă și nu mai au bătăi de cap”, povestește Ghiță Ciobanul.

Mieii sunt preluați de centrele de colectare, iar prețul pe kilogramul de miel în viu este între 15 lei și 17 lei.

Dacă ai nevoie de granule de furajat mieii, te duci tot la centrul de colectare, faci contract și ori plătești pe loc, ori plătești când vinzi mieii. Sunt mult mai ajutați decât noi.

Brânza e foarte căutată la ei, dar sunt puține ferme unde se mulg oile. Laptele de oaie este strâns de reprezentanții unor firme din Franța.

Lâna care la noi e bătaie de joc, un leu pe kilogram, în Ungaria e 6 lei un kilogram și iese cam 3,5 kilograme – 4 kilograme pe cap de oaie, maxim. Un kilogram dau la tuns și 2-3 kilograme rămân. Când tund oile,  atunci vine și mașina centrului de colectare la fermă și duce lâna.