Producătorii de mere din Batoş au început să aibă o concurenţă tot mai mare din partea speculanţilor din pieţe, care îşi vând produsele ca fiind de „Mere de Batoş”, deşi marca este înregistrată la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) încă din anul 2017.
„Verificăm în pieţe şi am găsit persoane cu atestate şi caiete cu măr de Batoş. Intrând în verificări, într-adevăr au certificate de arendă pe livezi nelucrate şi mărul poate să nu provină din Batoş, să fie doar o acoperire cu acte. Domnii primari şi cei de la UAT-uri trebuie să fie foarte atenţi când înregistrează contractele de închiriere, ca persoanele respective să-şi lucreze terenurile sau livezile şi să nu ne trezim cu speculaţii (…) Noi am propus defrişarea livezilor bătrâne şi înfiinţarea unora noi, care pot aduce profit”, a declarat şeful Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Mureş, Ioan Rus.
Citește și România a importat mere în valoare de aproape 50 de milioane de euro în 2018
Potrivit conducerii DAJ Mureş, majoritatea livezilor de meri din Batoş sunt îmbătrânite şi nu au mai beneficiat de investiţii în ultimele decenii, astfel încât din cele circa 300 de hectare de livezi, doar un sfert mai sunt lucrate.
Primarul comunei Batoş, Dinu Cotoi, a precizat că a încercat să protejeze producătorii locali de măr, care sunt acum în număr de zece, şi a înregistrat la OSIM marca „Mere de Batoş” în anul 2017.
„Am decis să patentăm mărul de Batoş şi am dat copia certificatului de înregistrare fiecărui producător de aici, de la noi, pentru ca ei să dovedească că acesta este într-adevăr măr de Batoş”, a mai precizat Dinu Cotoi.
