Producţia de miere, compromisă din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile

Ministerul Agriculturii ar trebui să acorde un sprijin financiar şi sectorului apicol

4

Producţia de miere va fi compromisă în acest an, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, şi în mod sigur va fi mai redusă cu 15-20% faţă de anul trecut, însă preţul mierii nu va creşte, susţine preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.

“Anul apicol este unui ciudat. Rapiţa nu a răsărit din cauza secetei din toamna şi iarna acestui an şi, unde a răsărit, s-a ofilit în timpul înfloritului. În unele zone s-a făcut foarte puţină miere la rapiţă, producţia nu s-a realizat nici în proporţie de 30-35%, undeva la 2-3 kg pe familia de albine, cantitate pe care nici nu merită să o extragi. La salcâm este cam acelaşi lucru. În zona de vest, la Valea lui Mihai, unde este un bazin melifer foarte mare, 70% a fost îngheţat. La fel la Caracal şi la Vâlcea, iar unde au fost puţine flori nu au secretat. În aceste condiţii, nici aici nu facem mai mult de 30% din producţia anuală. La tei, suprafeţele sunt mici şi mierea nu reprezintă nici 5% din producţia anuală. Nu avem nicio perspectivă, numai dacă ne salvează floarea soarelui, altfel producţia din acest an va fi compromisă şi estimez la această dată că va fi cu vreo 15-20% mai mică decât anul trecut, care nu a fost un an apicol bun”, a declarat preşedintele ACA.

Cercetătorii români au demonstrat în laborator că mierea românească are efect antibacterian

În opinia sa, Ministerul Agriculturii ar trebui să acorde un sprijin financiar şi sectorului apicol, nu doar pe zona vegetală, deoarece aceste sectoare “merg mână în mână”, apicultura fiind dependentă 100% de vegetal.

“ACA a făcut o adresă domnului ministru al Agriculturii (Adrian Oros – n. r.) încă din martie a acestui an să ne sprijine cu 3-4 lei pe kilogramul de miere – doar pentru cei care predau miere fiscalizat, nu pentru toată lumea – ca să îi stimulăm cumva, dar nu am primit niciun răspuns de trei luni de zile. Nu înţeleg cum poate să facă ceva pentru apicultură, în condiţiile în care noi depindem sută la sută de sectorul vegetal. Acestea merg mână în mână. Dacă te gândeşti la un sprijin pentru vegetal, trebuie să te gândeşti şi la un sprijin pentru albină. Noi dăm şi acum sirop şi zahăr din punguţă, pentru că nu avem ce face. Nu poţi să laşi albina între perioadele de cules să nu se hrănească. Au venit acum ceva ploi şi vom vedea cum ne va ajuta floarea soarelui. În caz contrar, va fi un an compromis. Anul trecut a fost un an mai bun faţă de 2020, cel puţin până în prezent, dar am primit şi un sprijin de la MADR – 20 lei/familia de albine – şi am putut intra în iernare cu familiile de albine cât de cât pregătite”, a subliniat Ioan Fetea.

În privinţa preţului la miere, preşedintele ACA spune că apicultorii nu îl vor putea creşte, întrucât “ne inundă mierea din Ucraina cu 5-6 lei/kilogram”, iar acest lucru face imposibilă o scumpire a mierii autohtone, mai ale că românii nu sunt mari consumatori de astfel de produse.

Pe de altă parte, Fetea s-a declarat nemulţumit de apariţia unui ordin de ministru prin care se reglementează acreditarea stupinelor de elită şi a celor de multiplicare, un ordin care a fost făcut în opinia sa “aşa, pe picior, la miezul nopţii”, fără consultarea asociaţiilor din sectorul apicol.

“Noi avem demult o fermă de elită a institutului (Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Apicultură – n. r.) şi dânşii au stabilit nişte criterii în acest ordin, dar care nu se pot impune într-un an-doi. În primul rând, trebuia să aibă un dialog cu formele asociative, cu cei interesaţi, dar trebuia să asigure şi o sursă de finanţare. Şi noi am vrut să înfiinţăm o stupină de elită, după toate canoanele tehnologiei, dar îţi trebuie bani. Stupina trebuie să fie într-un loc izolat, la 20 de kilometri de alte stupine, îţi trebuie un punct de împerechere controlată cu un trântor anume, într-un areal, la fel la o distanţă de 15-20 de kilometri de stupina aceasta. De asemenea, îţi trebuie oameni, ceea ce presupune nişte cheltuieli, îţi trebuie un teren. Cine ţi-l dă şi sub ce formă?! Tot materialul de reproducţie din România, că e porc, că e oaie, că e viţel, primeşte un sprijin financiar, însă albina pentru reproducţie nu primeşte nimic. Noi o închidem, nu e o problemă, renunţăm la ferma de elită, dar cine va mai da matca pentru ferma de multiplicare, pentru că aşa este în toată lumea. În loc să se gândească să asigure nişte fonduri, ei vin şi dau cu parul. Am cerut să ni se dea bani, să facem ferme de elită în toate regiunile economice, cu fonduri europene, pentru că Europa dă acum bani şi s-ar putea investi şi în apicultură, dar nu am primit niciun răspuns. Nu se poate ca la orice demers pe care îl faci să nu îţi răspundă nimeni nimic!”, a explicat Ioan Fetea.

Ordinul ministrului Agriculturii nr. 134 din 18 mai 2020 privind aprobarea Criteriilor de autorizare a stupinelor de elită şi a stupinelor de multiplicare a fost publicat în Monitorul Oficial cu numărul 424 din data de 21 mai 2020.

Nu în ultimul rând, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine afirmă că şi în cazul Programului Naţional Apicol (PNA) sunt probleme în acest an, pentru că a fost modificat unilateral. Apicultorii care au peste 75 de familii de albine trebuie să efectueze mai multe analize decât a fost stabilit iniţial, pentru a putea accesa măsurile din program, iar laboratoarele judeţene ale ANSVSA nu fac toate aceste analize.

“Vă dau numai un exemplu: apicultorii care au peste 75 de familii de albine nu pot accesa măsurile de cumpărare familii, medicamente, lăzi, decât dacă au analizele la miere efectuate, dar noi am discutat doar de şase analize, nu de nouă, câte sunt în prezent. Noi ne-am bazat că acele şase analize se vor face în laboratoarele judeţene ale ANSVSA, dar, după ce a fost aprobat PNA, au mai apărut trei analize, iar acestea nu se pot face în laboratoarele autorizate ale statului. Astfel, cei care au peste 75 de familii de albine – şi sunt aproximativ 3.000 de apicultori, dintr-un total de peste 5.000 care au depus documente – nu pot accesa PNA, pentru că trebuie să aibă toate cele nouă analize. Sunt vreo 6-7 laboratoare în centrele universitare mari unde se pot face toate analizele, dar cum poţi să le faci în două luni de zile? Programul a apărut târziu, abia în 6 mai, iar documentele se depun până la 31 iulie. Suntem în situaţia de a pune apicultorii pe drumuri, pentru a căuta laboratoare în zonele unde pot să facă aceste analize”, a adăugat Fetea.

În opinia sa, mulţi apicultori vor renunţa la fondurile din PNA, iar banii alocaţi în acest an prin program nu vor fi cheltuiţi în totalitate.

“Nu ştiu cine a băgat această obligativitate, dar este o contradicţie totală. De ce să-i pui doar pe cei care au peste 75 de familii de albine să facă nişte analize în plus, iar pe cei care au sub 75 de familii nu? Ori face toate toată lumea, ori nu face nimeni. Sunt multe mărunţişuri care îngreunează derularea programului şi nu cred că se vor consuma nici 60% din fonduri, numai dacă nu decontează dublu pe familiile de albine. Chiar nu înţeleg de ce au complicat accesarea măsurilor”, a mai spus el.

ACA a transmis vineri o scrisoare deschisă ministrului Agriculturii, Adrian Oros, în care a solicitat acordarea unui sprijin financiar de 10 euro/familia de albine pentru compensarea pierderilor din sector, având în vedere că fenomenele meteo nefavorabile au compromis în acest an producţia de miere, iar cheltuielile pentru supravieţuirea şi păstrarea familiilor de albine sunt tot mai mari. Potrivit ACA, apicultorii din 30 judeţe ale ţării întâmpină greutăţi din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile.

Asociaţia profesională a făcut demersuri pentru obţinerea unui sprijin financiar din partea Ministerului Agriculturii, încă din data de 7 aprilie 2020.

“Suntem convinşi că, în condiţiile în care Guvernul şi ministerul pe care cu responsabilitate îl conduceţi recunoaşte calamitarea sectorului vegetal, implicit trebuie recunoscute şi efectele negative ale secetei asupra sectorului apicol”, se menţiona în documentul transmis ministrului Agriculturii.

Potrivit datelor ACA, anul trecut, producţia de miere a fost mai redusă cu aproximativ 15-20% faţă de 2018, situându-se la circa 17.000 de tone, ploile şi frigul din primăvară, dar şi seceta, fiind principalele cauze care au dus la diminuarea producţiei.

România produce, în medie, 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, cu efective de 1,47 de milioane de familii de albine.

La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membrii ACA, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.

4 comentarii

Lasă un comentariu

Please enter your comment!
Please enter your name here