Seceta pedologică severă afectează puternic culturile agricole din vestul României. În județul Timiș, gradul de afectare a culturilor de toamnă și de primăvară este cuprins între 30% și 100%, potrivit datelor prezentate de Direcția Agricolă Județeană Timiș.
Directorul DAJ Timiș, Codruț Călin Ancheș, a declarat pentru AGERPRES că seceta pedologică severă din această vară are un impact semnificativ asupra producțiilor agricole din județ, atât culturile înființate toamna, cât și cele de primăvară fiind afectate.
Timișul, unul dintre cele mai afectate județe
Situația din Timiș este cu atât mai importantă cu cât județul reprezintă una dintre principalele zone agricole ale României. Pierderile de producție la culturile de primăvară se conturează într-un an în care temperaturile ridicate și rezervele reduse de apă din sol pun presiune asupra fermierilor din mai multe regiuni.
Agrointeligența a semnalat încă din luna iulie că harta secetei indică probleme importante pentru cultura porumbului, pe fondul temperaturilor ridicate și al unui regim hidric deficitar.
Pe 6 august, publicația a relatat și despre situația din fermele afectate de valul de căldură, unde temperaturile de peste 40 de grade Celsius și seceta prelungită au complicat lucrările agricole și au crescut riscul unor pierderi importante.
Porumbul și floarea-soarelui, printre culturile vulnerabile
Porumbul și floarea-soarelui sunt printre culturile cele mai expuse în perioadele cu temperaturi extreme și lipsă de apă, în special în zonele unde fermierii nu au acces la irigații.
Problema nu este nouă pentru agricultura românească. În 2025, seceta și valurile de căldură au afectat sever producțiile de porumb și floarea-soarelui, iar România urmează să primească 14,8 milioane de euro din rezerva agricolă a Uniunii Europene pentru sprijinirea fermierilor care au avut culturi calamitate de secetă.
Datele publicate de LAPAR în toamna anului trecut indicau că în unele județe din sudul țării culturile de porumb și floarea-soarelui au fost distruse în proporții de 80%-90%. Organizația estima că situația din 2025 ar putea fi chiar mai gravă decât în anul precedent.
Seceta se transformă într-o problemă financiară
Efectele vremii nu se opresc însă la nivelul recoltelor. Agricultura românească intră în 2026 cu o presiune financiară deja ridicată.
Potrivit unei analize CITR publicate de Bursa, numărul procedurilor de insolvență din agricultură a crescut puternic în prima jumătate a anului 2026, iar peste 40% dintre companiile mari din sector se află în risc financiar.
O altă analiză publicată de Bursa arată că numai în primul trimestru din 2026 au intrat în proceduri colective 31 de companii agricole, cu afaceri cumulate de aproximativ 1,68 miliarde de lei și 953 de angajați. Numărul procedurilor de insolvență din agricultură a crescut cu 181,8% față de perioada similară.
Vezi și Producția mică de cartofi în România în 2025: seceta și consecințele unei recolte slabe
În acest context, un nou sezon cu pierderi provocate de secetă poate însemna pentru unele ferme nu doar producții mai mici, ci și dificultăți în plata creditelor, achiziția inputurilor și finanțarea următorului an agricol.
Irigațiile devin din nou problema centrală
Seceta scoate din nou în evidență diferența dintre suprafețele agricole care pot fi alimentate cu apă și cele care depind aproape exclusiv de precipitații.
În aprilie 2026, Ziarul Financiar relata că sistemul de irigații Carasu-Galeșu, din Constanța, a intrat în funcțiune și poate transporta apă către aproximativ 4.700 de hectare de teren agricol, în timp ce în zona Zimnicea, Teleorman, aproape 3.000 de hectare urmau să poată fi irigate.
Problema este însă mult mai largă decât câteva proiecte finalizate. Fermierii au nevoie de infrastructură funcțională și de apă disponibilă exact în perioadele critice pentru culturile agricole.
În lipsa acesteia, temperaturile extreme pot transforma rapid deficitul de apă din sol în pierderi de producție.
Schimbările climatice cresc frecvența secetelor
O analiză publicată de Bursa, bazată pe cercetări ale World Weather Attribution, arată că secetele care afectează solurile agricole au devenit de aproximativ 11 ori mai frecvente în Europa de Est din cauza schimbărilor climatice.
Pentru România, problema devine astfel una structurală. Repetarea episoadelor de secetă și caniculă pune presiune simultan pe producția agricolă, veniturile fermierilor, prețurile alimentelor și capacitatea fermelor de a continua investițiile.
Cazul Timișului, unde culturile sunt în prezent afectate între 30% și 100%, arată cât de repede poate deveni deficitul de apă o problemă economică majoră pentru agricultură.
Cuvânt-cheie:
Meta descriere:
Cuvinte cheie:
