În ultimii ani, producătorii români s-au confruntat cu o serie de provocări economice generate de creșterea costurilor de producție. De la ambalaje și facturile la energie, până la impactul virusului TO-BRFV asupra culturilor, fiecare aspect al activității agricole necesită o adaptare continuă. Am discutat cu un producător autohton despre aceste probleme și soluțiile adoptate pentru a menține competitivitatea pe piață.
Producția de roșii bio de la Fermierul Moroșan: completată în lunile de iarnă cu peste 50.000 de zambile și ghiocei
În lunile de iarnă, Fermierul Moroșan a ales să își completeze producția de roșii bio cu 26.000 de zambile și 29.000 de ghiocei.
„Întreaga cantitate merge și anul acesta la Lidl. Nu suntem extrem de pricepuți în acest tip de cultura, dar cumva ne-au adoptat așa si caută sa ne ajute. Estimările de livrare se tot decalează, anul trecut am avut probleme cu eticheta, solul folosit nu a fost cel mai potrivit , am avut retururi justificate. Sunt recunoscătoare ca au răbdare cu noi și vom livra și anul acesta pentru ca am învățat mult si ne perfecționam”.
Ambalajele: O creștere majoră a costurilor
Unul dintre cele mai semnificative costuri în producție a devenit cel al ambalajelor. „Evoluția prețului la ambalaje este cea mai mare creștere, fie că recunoaștem sau nu, la raft suntem atrași de ambalaje – de culoare, de text, de aparență – mai degrabă decât să analizăm riguros produsul efectiv”, explică Andreea Kalisch, Președinta Cooperativei Agricole Fermierul Moroșan.
Costurile ridicate ale ambalajelor sunt speculate de furnizori, ceea ce duce la prețuri pe care producătorii le consideră „neverosimile”. „Noi folosim ambalaje simple, albe, fără culoare, fără text, fără logo, dar am explorat piața și am primit o ofertă cu text personalizat imprimat la 1,5 lei bucata. Asta în condițiile în care vara, prețul la roșii bio cocktail (350 g) ajunge și la 5 lei. În medie, anual, 20% din venituri se duc pe ambalaje, adică la gunoi sau spre reciclare, în gospodăriile unde se acordă atenție acestui aspect.”
Facturile la energie: Un sprijin important din partea panourilor fotovoltaice
Un alt factor care influențează costurile de producție este factura la energie, însă adoptarea unor soluții sustenabile poate face diferența. „A fost o iarnă foarte blândă. Datorită instalației de panouri fotovoltaice, nu am avut costuri pe energie electrică deloc. Lemnul de foc s-a mai ieftinit față de anii precedenți, așa că mă aștept la o primăvară îmbelșugată cu produse românești foarte devreme în sezon.”
Implementarea panourilor fotovoltaice a fost o decizie strategică, susținută de programe de finanțare. „Media facturii de energie electrică era de 3.000 de euro în 6 luni, mă refer la lunile reci. Anul acesta avem facturi pe zero. Este un mare avantaj și văd prin presă că se subvenționează în continuare acest tip de investiție.”
Impactul temperaturilor și virusului TO-BRFV asupra producției

Condițiile meteorologice influențează puternic agricultura, iar în acest an, vremea blândă a fost un avantaj. Însă, o provocare majoră a fost prezența virusului TO-BRFV în seră, ceea ce a impus măsuri stricte de carantină. „Având în vedere prezența virusului TO-BRFV și situația de carantină, noi astăzi ne producem răsadurile de castraveți, iar anul acesta vom cultiva doar castraveți bio. Fiind cultură bio, respectiv în sol, riscul de a planta tomate este mult prea ridicat, întrucât virusul rămâne în sol până la 12 luni.”
Cu toate acestea, producătorii se așteaptă la roșii autohtone foarte devreme în sezon datorită temperaturilor favorabile. „La fel și noi, undeva la început de martie vom avea primii castraveți bio la raft.”
Gestionarea carantinei și impactul asupra producției
Instituirea carantinei pentru combaterea virusului a adus multiple provocări logistice și financiare. „Am gestionat fix așa cum se impune prin lege. Desigur, e neplăcut impactul social, mai ales că s-a depistat prezența virusului și la satele învecinate. Este impactul economic pe care încerci să-l diminuezi și să supraviețuiești cu toți angajații, fără a fi nevoit să faci disponibilizări.”
Măsurile de combatere au inclus decontaminarea, obținerea avizelor pentru ardere controlată și verificările autorităților. Totuși, anul precedent a fost unul productiv, permițând producătorului să minimizeze pierderile. „Am avut noroc că a fost un an bun până să se manifeste viroza. Am livrat cantități imense către Lidl, am eficientizat transportul, nu am avut niciun kilogram pierdere în primele luni, pentru că livram la timp, toată cantitatea disponibilă.”
Certificările și relația cu instituțiile statului
Într-un context în care normele și certificările devin tot mai importante, mulți producători sunt reticenți să declare problemele din cauza neîncrederii în instituțiile statului. „Sunt convins că sunt și alți producători afectați, dar faptul că nu recunosc sau nu declară, deși există această obligație legală, reflectă neîncrederea producătorului în instituțiile statului.”
Cu toate acestea, o perspectivă mai pozitivă asupra certificărilor și controalelor poate aduce beneficii. „Am auzit o chestie faină la o întrunire Lidl cu producătorii români. Noi, ca furnizori, avem nevoie de fel de fel de certificări, iar o doamnă speaker ne vorbea despre importanța certificării. Auditul, zice ea, să încercăm să nu-l vedem cu teamă, ci ca o posibilitate de evaluare reală, să vedem efectiv cum stăm și ce mai avem de făcut pentru a intra în respectarea normelor. Asta tot repet și eu: un audit sau un control nu este un lucru rău, ci este o evaluare, un prilej de a învăța și de a te perfecționa.”
Provocările și soluțiile adoptate de Fermierul Moroșan Cooperativă Agricolă

Ce soluții există pentru protejarea plantelor și asigurarea unei producții constante?
„Avem aproape toate instrumentele pe care le are un producător olandez. Lipsește însă experiența, iar la ciclurile lungi, cum facem noi – adică plantezi în ianuarie și aceleași plante produc și în decembrie –, erorile sunt costisitoare. Cunoașterea, observarea, cercetarea, atenția, studiul cercetărilor recente și documentarea sunt vitale.” declară Andreea Kalisch, Președinta Cooperativei Agricole Fermierul Moroșan.
Ce soluții ar putea ajuta fermierii români să-și mențină afacerile profitabile?
„Probabil ar ajuta o unificare a ramurilor agricole într-o singură voce puternică, astfel încât să poată impune norme menite să aducă predictibilitate și credibilitate producătorului din toate ramurile agriculturii.”
Ce diferențiază roșiile românești de cele din import, din punct de vedere al calității și gustului?
„La producătorul român, Brix-ul (nivelul de zahăr din roșie) este adesea spre limita superioară. Fie datorită fertilizării naturale, fie datorită muncii manuale atente, pasiunea omului amplifică în mod cert calitatea produsului final.”









