Preţurile mari de adjudecare la licitaţiile principale organizate de Romsilva pentru producţia din 2024 şi reducerea volumului de lemn importat sunt factori care contribuie la menţinerea unei pieţe interne tensionate a lemnului. Membrii Asociaţiei Industriei Lemnului – Prolemn consideră că această situație duce la afectarea competitivităţii industriei lemnului din România.
„Preţurile mari de adjudecare la licitaţiile principale organizate de RNP pentru producţia anului 2024, blocajele induse de revizuirea retroactivă a evaluării de mediu la amenajamentele silvice, volumul programat a fi recoltat în scădere la RNP – Romsilva, volumul redus oferit ca lemn pe picior şi deficienţele punerii pe piaţă a lemnului fasonat, scăderea volumului de lemn importat, cu toate vor conduce la menţinerea unei pieţe interne tensionate a lemnului, cu afectarea în continuare a competitivităţii industriei lemnului din România”, susţin reprezentanţii asociaţiei.
Potrivit sursei citate, o veste bună pentru 2024 este reprezentată de lansarea măsurii din Planul Naţional Strategic de susţinere a dotării cu utilaje pentru sectorul de exploatare, accesibilă şi asociaţiilor de proprietari de păduri, măsură care beneficiază de o finanţare totală de 87 de milioane de euro.
„Din nerealizările anului 2023 ne vin şi oportunităţile pentru 2024: depăşirea blocajelor, o inversare de paradigmă în sector către eliminarea supra-reglementării, o viziune de dezvoltare sustenabilă fără compromisuri de mediu având între oportunităţi resursa regenerabilă de lemn”, a afirmat Cătălin Tobescu, preşedintele AIL – Prolemn.
Vezi și Romsilva oferă gratuit 600.000 de puieţi forestieri
Acesta susţine că în forma curentă, proiectul noului Cod Silvic ratează obiectivul major al unei simplificări a supra-reglementării din sector, „chiar complică şi mai mult prin considerarea unor prejudicii de mediu care exced prejudiciilor materiale cuantificabile şi recuperabile, prejudicii asociate exploatării lemnului şi tăierilor ilegale; prin lipsa clarităţii în evaluarea restricţiilor impuse proprietarilor de păduri şi lipsa mecanismelor de compensare din fonduri europene pentru pădurile incluse în reţeaua europeană Natura 2.000; prin introduce unui nou sistem de sancţiuni penale complicat şi excesiv.”
Reprezentanţii Prolemn au subliniat că aprobarea HG nr 236/2023 privind metodologia de derulare a procedurii de evaluare de mediu pentru amenajamentele silvice HG-ul a fost aprobat în martie 2023, cu o perioadă de 9 luni pentru conformare. „A intrat în vigoare in decembrie 2023. Va produce efecte mari cel puţin în prima jumătate a anului 2024, prin aplicarea parţială, derogatorie a amenajamentelor silvice”, se menţionează în comunicat.
La nivelul RNP – Romsilva vor intra în revizuire 107 amenajamente silvice din cele 320 de amenajamente la nivel naţional existente pentru proprietatea publică a statului, estimându-se ca efect reducerea volumului exploatat în 2024 cu 1 milion de mc. Efectul este similar şi în gestionarea pădurilor private.
„Anul 2023 a fost un an de contracţie pe piaţa lemnului. Volumul exploatat a scăzut la RNP – Romsilva, conform cifrelor prezentate pentru primele 11 luni din 2023, la 3,9 milioane mc de lemn pus pe piaţă în formă fasonată şi 4,1 milioane mc de lemn vândut pe picior. În total, doar 8 milioane mc în primele 11 luni, faţă de un volum programat a fi recoltat de 10 milioane mc”, se precizează în comunicat.
Potrivit Prolemn, este de aşteptat ca volumul total recoltat în 2023 la nivel naţional să fie în jur de 17 milioane mc, din care 11 milioane mc au destinaţie energetică. „Foarte puţin lemn pentru industrie”, susţin reprezentanţii Prolemn.
Conform sursei citate, preţurile de adjudecare a lemnului pe picior au rămas ridicate, în condiţiile unei oferte de lemn pe picior reduse la licitaţiile principale organizate de RNP – Romsilva, practic la jumătate faţă de anii 2020-2021.
În a doua jumătate a anului 2023, preţurile lemnului fasonat au scăzut accelerat, dar au rămas încă la niveluri decalate faţă de preţurile aceloraşi sortimente pe pieţele europene.
„Urmând deciziei din primăvara anului 2022 de închidere a fabricii de cherestea de la Rădăuţi, decizia de a vinde fabrica de la Sebeş a grupului HS Timber marchează reducerea expunerii pe România a grupului HS Timber. Practic, nivelul de producţie al grupului HS Timber în România este la o treime faţă de anii anteriori. Pe segmentul răşinoaselor această evoluţie, cu doi jucători mari pe segmentul de prelucrare primară, face ca prevederea din Codul Silvic de limitare la 30% a volumului dintr-o specie/sortiment care poate fi achiziţionat de pe piaţa internă de un operator economic să nu mai producă practic efecte”, se mai precizează în comunicat.
Astfel, piaţa va fi în căutarea unui nou echilibru în urma acestor evoluţii şi a scăderii volumului importurilor de buştean de răşinoase.
„Numărul dosarelor pentru infracţiuni silvice a continuat să crească vertiginos, ajungându-se conform datelor furnizate de Ministerul Public la peste 30.000 de dosare în curs de soluţionare, din care au ajuns în faza trimiterii în judecată în 2023 puţin peste 100 de dosare. Este absurd. Ministerul a derulat de asemenea controale tematice ample pe teme formale – cum sunt stocurile scriptice declarate la reprimire, cu confiscări contravalorice ale diferenţelor între stocurile scriptice şi faptice, pentru stocurile scriptice considerând volumul APV (acte de punere în valoare, n.r.), fără a lua în considerare nici o toleranţă de calcul a APV sau pierderi de exploatare”, se mai precizează în comunicat.
Potrivit sursei citate, au fost multe confiscări contravalorice pentru transportatorii neprofesionişti care au transportat mai mult de 20 mc într-un an sau pentru transportatori profesionişti care au făcut transporturi non-SUMAL, chiar în limita de 20 mc.
Vezi și Prolemn susține montarea de centrale pe biomasă
„Confiscări formale, pentru lemn cu provenienţă legală, fără nici o legătură cu combaterea tăierilor ilegale. Presiunea administrativă pusă pe transportatori a condus la o criză a transportatorilor de lemn. În plus, transportatorii rezidenţi sunt în faţa unei concurenţe neloiale a transportatorilor intracomunitari, care nu sunt obligaţi să aibă statut de utilizatori profesionişti SUMAL”, subliniază reprezentanţii asociaţiei.
Totodată, valorificarea masei lemnoase fasonate preponderent la drum auto, şi nu din depozite, cu concentrarea pentru personalul silvic de teren a atribuţiilor de pază a pădurilor, evaluare a masei lemnoase, gestionare a stocurilor de lemn fasonat, adesea şi vânzare de lemn fasonat cel puţin pentru lemnul de foc, a condus la apariţia de noi riscuri în combaterea tăierilor ilegale.
„Preţurile exagerat de mari ale lemnului pe picior în unele zone asociate unor preţuri nesustenabil de mici pentru prestaţiile de exploatare pot fi considerate indicatori ai acestor riscuri”, au mai transmis reprezentanţii Prolemn.
