Râmele – esenţiale pentru sănătatea solurilor şi a biodiversităţii

Râmele joacă un rol esenţial pentru sănătatea solurilor şi a biodiversităţii. Supravieţuirea râmelor este în prezent ameninţată, în special de agricultura intensivă. Acestea au fost velebrate de Aristotel, considerate animale sacre de Cleopatra dar şi studiate de savantul britanic Darwin.

Oamenii „sunt sensibili faţă de situaţia unor animale precum câinii şi pisicile. Eventual, şi de cea a elefanţilor, delfinilor şi lupilor, pentru că ele le reamintesc, vag, de un desen animat. Însă în cazul râmelor, cum ar putea ei să le cunoască cu adevărat, în contextul în care trăiesc departe de pământ?”, s-a întrebat scriitorul şi fostul agronom francez Christophe Gatineau, care a publicat în luna aprilie, în Franţa, cel de-al doilea studiu al său dedicat acestor nevertebrate.

Funcţia lor este însă una primordială. „Sunt ingineri, agenţi de digestie, alimentatori, plugari şi factori de întinerire” ai solurilor şi reprezintă, astfel, baza ciclului de nutriţie, a declarat autorul francez, în vârstă de 61 de ani, a cărui primă carte, intitulată „Eloge du ver” şi publicată în 2018, s-a bucurat de mare succes în librăriile din Franţa.

Vezi și Ministerul a ”luat la mână” programele de tomate, usturoi, lână, creșterea suinelor

Cristophe Gatineau, fiu al unor agricultori devenit scriitor, îşi hrăneşte astăzi pasiunea pentru grădinărit în Haute-Vienne, un departament din centrul Franţei. În fiecare zi, cu ajutorul unei sape, se întâlneşte cu animalul său preferat, ieşit din adâncurile pământului.

„Am avut un contact”

Însă, precizează el, există mai multe feluri de râme. În Franţa trăiesc 150 de specii, iar la nivel mondial există 6.000-7.000 de specii. Dintre cele mai frecvent întâlnite, se remarcă viermii epigeici din stratul de suprafaţă (denumiţi şi „viermi de compost”), viermii endogeici (care rămân în sol) şi viermii anecici (care trăiesc la o adâncime mai mare în sol).

„Râmele sunt starurile solului. Prin galeriile lor verticale, apa poate să se infiltreze, deci au impact direct asupra porozităţii solurilor. Participă şi la reciclarea nutrienţilor pentru hrănirea plantelor cu ajutorul excrementelor lor”, a explicat agronomul francez.

Cristophe Gatineau, născut într-o zonă rurală îndepărtată din vestul Franţei, spune că pasiunea lui pentru râme s-a născut în urma unei întâlniri mai puţin obişnuite.

„Am văzut într-o dimineaţă o râmă, am observat că avea un fir de iarbă în cavitatea bucală. Şi, dintr-o prostie, am tras de fir pentru a-l scoate. Dintr-o dată, deşi a durat doar o sutime de secundă, am avut un contact: când am vrut să-i iau firul de iarbă, râma a avut o mică mişcare de recul, mi-a spus ‘nu’. M-am tras un pas înapoi şi începând din acel moment am început să scriu despre râme şi să apăr cauza lor”, a dezvăluit specialistul francez.

De atunci, Christophe Gatineau a îmbrăţişat rolul de „avocat al anelidelor”, înfiinţând un blog, publicând cărţi şi expediind scrisori politicienilor.

Statut juridic

Situaţia este gravă, a subliniat el: „Când eram mai tânăr, exista multă viaţă în soluri, în apă, totul părea etern, stabil. Dar apoi, într-o zi, a existat mai puţină viaţă şi râmele au început să dispară. Într-o singură generaţie (…), toate imaginile din copilăria mea au dispărut”.

Cauza ar fi, după părerea lui, dezvoltarea practicilor agricole. „Începând din momentul în care solurile sunt lucrate regulat, când produsele chimice sunt utilizate, atunci bineînţeles că nu este o situaţie propice pentru râme”.

„Există o otrăvire pe termen lung şi ele mor de foame. Pentru a preciza un ordin de mărime, pot să vă spun că în solurile cultivate, în urmă cu 50-60 de ani, populaţia estimată era de 1 tonă de animale vii (la hectar), dar în prezent s-a ajuns la doar 200 de kilograme, uneori chiar mai puţin de atât”, a adăugat Cristophe Gatineau.

Schimbările climatice joacă şi ele un rol, întrucât „pentru ca râmele să poată să se hrănească şi să trăiască corect, au nevoie de un anumit prag de umiditate în aer şi în sol”.

Primul pas pentru a oferi şanse mai bune de supravieţuire acestor nevertebrate ar fi înfiinţarea unui statut juridic, estimează fostul inginer agronom.

„Râma nu există din punct de vedere legal (…) Începând din momentul în care legea o va recunoaşte, vom putea, probabil, să dezvoltăm utilaje agricole mai bune, să evaluăm pesticidele, etc. Baza constă în recunoaşterea lor. Altfel, ele nu există”, a subliniat Cristophe Gatineau.