România şi-a menţinut cotele de pescuit din Marea Neagră la calcan şi sprot

România şi-a menţinut cotele de pescuit din Marea Neagră la calcan şi sprot, la 75 de tone, respectiv 3.442,50 tone, a anunţat Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), după ce marţi dimineaţa s-a ajuns la un acord politic pentru stabilirea cotelor de pescuit ale Uniunii Europene.

„Aş dori în primul rând să mulţumesc Comisiei Europene pentru sprijin şi pentru recunoaşterea eforturilor României de a aplica principiile pescuitului durabil. România este de acord cu propunerea de cote la Marea Neagră, întrucât cotele de calcan la Marea Neagră permit sectorului pescăresc costier să continue activitatea în aceste vremuri dificile. Sperăm ca raportul aferent anului 2022 să confirme ştiinţific buna situaţie a stocului de calcan din zona aflată sub jurisdicţia UE, aşa cum s-a putut constat anterior”, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu.

Vezi și Pescuitul în Delta Dunării s-a reluat de azi

Potrivit MADR, în cadrul Propunerii de Regulament al Consiliului de stabilire a pescuitului pentru anul 2022, aplicabile în Marea Mediterană şi Marea Neagră, România a reuşit menţinerea cotelor de 75 tone la calcan şi 3442,50 tone la şprot la Marea Neagră.

În cadrul intervenţiei susţinute în Consiliul de miniştri, Adrian Chesnoiu a punctat importanţa planurilor de management comunitare şi naţionale care au permis avansarea de la o abordare reactivă a managementului pescuitului, la o abordare adaptivă în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului. „Este însă nevoie de contribuţiile pro-active ale tuturor ţărilor riverane la Marea Neagră, la nivel politic şi practic, pentru a nu zădărnici eforturile României şi Bulgariei în conservarea resursei de calcan”, a mai adăugat ministrul.

Vezi și Ordonanța militară 8. Măsuri de relaxare a circulației pentru pescuit comercial și apicultură

Totodată, oficialul român a subliniat ca este necesar să fie avute în vedere şi condiţiile de concurenţă echitabile, echilibrul dintre flote şi resurse, atât din punct de vedere social, cât şi economic.