În plin sezon de cules al ciupercilor şi în special al ghebelor pentru zacuscă, cercetătorii şi medicii trag un semnal de alarmă cu privire la riscul ridicat de intoxicaţii care pot conduce la deces, iar autorităţile din domeniul silvic atenţionează asupra sancţiunilor pe care culegătorii le riscă atunci când pătrund în fondul forestier de stat.
Pădurile din judeţul Buzău se transformă în luna octombrie în raiul culegătorilor de ciuperci. Cele mai căutate sunt ghebele care sunt folosite cu precădere la prepararea zacuştii. Deja pe marginea şoselelor au apărut comercianţii ambulanţi care vând în coşuri de răchită buchete întregi de ghebe culese din fondul forestier. Ciupercile se pot dovedi însă deosebit de periculoase pentru sănătate atunci când sunt culese din flora spontană.
Vezi și „Poiana Fermecată”, o afacere cu și despre tradiție și natură
„Vorbind despre ciupercile din flora spontană, prima recomandare pe care o am este: atenţie, vă puneţi viaţa în pericol. Cine nu le cunoaşte, are dubii, mai bine le dă deoparte. Mai bine cumpără ciuperci din magazin. Dar sunt oameni care le cunosc însă şi aici sunt nişte recomandări. Spre exemplu, nu daţi spre consum ciuperci copiilor sub cinci ani. Întâi ar trebui testaţi pentru a nu fi alergici la sporii din ciuperci, şi asta se poate întâmpla şi oamenilor maturi. Pot avea reacţii adverse, să li se facă rău de la sporii din ciuperci. Totodată, ciupercile sunt foarte perisabile, conţin şi proteină, vitamine, dar au aproape 90% apă şi trebuie gătite repede, după ce le-am recoltat din flora spontană. La noi în ţară sunt determinate vreo 8.700 de specii, nu le putem recolta pe toate, unele sunt toxice, altele chiar otrăvitoare. Dacă mergeţi şi faceţi o recoltare ca turist, nu ajungeţi cu ele în bucătărie până nu le vede un localnic care cât de cât le recunoaşte. Se recomandă să aveţi mai multe recipiente când mergeţi la cules, pungi de hârtie, pentru că nu trebuie să le pui grămadă într-un coş şi pe cele bune şi pe cele toxice, pe care nu le cunoşti, pentru că sporii de la cele toxice cad pe cele bune. Mai sunt aşa zisele ciuperci pereche, unde din aceeaşi grupă una este comestibilă, să spunem ciuperca Cezarului, dar tot din aceeaşi grupă vine alta roşie, frumoasă – muscariţa, care este otrăvitoare şi aici confuzia poate fi uşor de făcut”, a declarat pentru AGERPRES cercetătorul ştiinţific dr.ing. Ioana Tudor.
Chiar şi ghebele, unele dintre cele mai cunoscute specii recoltate din pădure, pot fi confundate uşor cu unele toxice.
„Ghebele încep să apară acum, dar şi aici există două specii. Există gheba Halimas, crem închis spre maroniu, toată lumea o cunoaşte, care nu are inel, doar pălăria este comestibilă, nu picioruşul care este tare. Poate fi conservată în oţet, în saramură, poate fi uscată pentru iarnă, dar există şi alte ghebe la care recomandarea este să se fiarbă cel puţin 20 de minute, altfel devin toxice. Sunt ghebe şi ghebe. Cele din urmă despre care vorbim au un mic inel sub pălărie ca diferenţiere şi la culoare sunt un pic mai galbene. Ambele specii cresc pe cioate în pădure, în grupuri mari, imense. Atenţie cu ghebele. Toată lumea vrea zacuscă de ghebe, are un gust aparte. În perioada aceasta, în zonele submontane mai cresc hribii, gălbiorii. Este bine – zic eu – că au fost interzise pieţe pentru că nu toţi le cunosc. Pot să apară tot felul de dereglări nu neapărat că sunt toxice, ci pentru că nu le-am pregătit cum trebuie. Trebuie folosite vase de inox sau care nu au smalţul sărit, pentru că intră în reacţie cu fierul din care este făcut vasul”, a mai precizat Ioana Tudor, scriitoarea mai multor cărţi de specialitate.
Atenţionări vin şi din partea Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Buzău. Intoxicaţiile cu ciuperci sunt catalogate drept unele dintre cele mai mari urgenţe medicale, reacţiile adverse putând să provoace în unele situaţii comă şi deces.
„Intoxicaţiile cu ciuperci reprezintă o problemă medicală de o deosebită importanţă, pe de o parte din cauza frecvenţei mari a acestora, pe de altă parte din cauza gravităţii lor. Este totdeauna una dintre marile urgenţe medicale deoarece o treime dintre intoxicaţiile care se soldează cu deces se înregistrează atât la adulţi cât şi la copii. Având în vedere riscurile pe care le presupune intoxicaţia cu ciuperci, există o singură măsură de a le evita: să fie consumate doar ciupercile care provin din crescătorii specializate şi comercializate în magazine şi de producători autorizaţi”, a transmis, în urma unei solicitări AGERPRES, DSP Buzău.
Potrivit sursei citate, perioada de latenţă (între momentul consumului şi cel al apariţiei simptomelor) şi simptomatologia permit orientarea către 8 sindroame: resinoidian, colinergic, antropinic, narcotinian, faloidian, giromitrian, orelian, coprinian, în fiecare dintre aceste sindroame fiind incriminate anumite specii de ciuperci. Intoxicaţii cu ciuperci care au perioada de incubaţie scurtă: cazuri în care simptomele apar în minim 15 minute şi maxim 3 ore de la ingestia ciupercilor şi se manifestă prin hipotensiune arterială, halucinaţii, tulburări nervoase, abundenţa salivaţiei, lăcrimare, pupila micşorată, dureri abdominale, scăderea frecvenţei cardiace, tegumente umede. Intoxicaţii cu ciuperci cu perioadă de incubaţie lungă: semnele apar după cel puţin 12 ore de la consumul acestora şi se manifestă prin greţuri, vărsături, diaree, tulburări gastrointestinale, icter, hemoragii, tulburări neurologice, encefalopatie, manifestări renale grave, afecţiuni hepatice, hipoglicenie, iar după 2 zile de la ingestie, dacă nu se iau măsuri, apare coma şi apoi decesul persoanei în cauză”, a arătat DSP Buzău.
Potrivit autorităţilor, în ultimii ani numărul cazurilor de intoxicaţii cu ciuperci a scăzut, ultimul deces fiind înregistrat în urmă cu 5 ani.
„În cazul apariţiei simptomelor de intoxicaţie este necesară prezentarea de urgenţă la Unitatea de Primiri Urgenţe din spitale sau solicitarea Serviciului de Ambulanţă. În judeţul Buzău, în anul 2018 s-a înregistrat ultimul deces datorat consumului de ciuperci, în localitatea Pătârlagele, la o persoană adultă care a primit tratament de urgenţă la Spitalul Orăşenesc Nehoiu şi a fost trimisă la Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău, unde a refuzat internarea. În perioada 2018 – 2023 s-au înregistrat numai intoxicaţii uşoare, în număr redus, 1-2 cazuri în fiecare an, care au fost vindecate”, a precizat DSP Buzău.
Persoanele care culeg ciuperci din fondul forestier de stat riscă, pe de altă parte, şi amenzi. Direcţia Silvică Buzău a organizat pe parcursul acestui an licitaţii pentru dreptul de recoltare a ciupercilor doar în cazul trufelor, nu şi pentru celelalte specii.
„Anul acesta am făcut licitaţii doar pentru trufe. Înainte de Revoluţie se făceau licitaţii pentru ghebe, nu am mai făcut de atunci. Este interzisă intrarea în pădure pentru recoltarea ciupercilor, dacă vor să recolteze din fondul forestier de stat trebuie să plătească un tarif în cadrul unei licitaţii. Nu este voie, nu avem tarif pentru ghebe. Se pot culege doar de pe suprafeţele private, în rest este interzis, este un bun al statului, există un pădurar care are rolul de a verifica şi păzi pădurea. Celor care culeg li se confiscă marfa şi plătesc o amendă în primă fază”, a precizat pentru AGERPRES specialistul din cadrul Direcţiei Silvice Buzău, Iulia Tăicuţu.
În judeţul Buzău, cazurile de intoxicaţii cu ciuperci sunt tratate în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă.
[…] În plin sezon de cules al ciupercilor şi în special al ghebelor pentru zacuscă, cercetătorii şi medicii trag un semnal de alarmă cu privire la riscul ridicat de intoxicaţii care pot conduce la deces, iar autorităţile din domeniul silvic atenţionează asupra sancţiunilor pe care culegătorii… Cititi mai multe aici: Sezonul ghebelor, află de ce trebuie să te ferești […]