Taxa pe economie circulară utilă pentru a încuraja reciclarea, nu aruncarea la groapă a deșeurilor

Taxa pe economie circulară este o metodă fiscală de a descuraja aruncarea deşeurilor la groapa de gunoi, a afirmat miercuri Raul Pop, secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor din România.

„Taxa pe economie circulară este o metodă fiscală de a descuraja eliminarea deşeurilor prin depunere la groapa de gunoi şi se varsă în bugetul AFM la fel ca alte resurse bugetare, iar de acolo, din bugetul AFM, ca în orice buget, ea se depersonalizează, ceea ce înseamnă că nu există un instrument legal prin care acea sursă de venituri o şi redirecţionăm direct în piaţă pentru acelaşi fenomen. Există o explicaţie foarte logică şi foarte benefică de cele mai multe ori pentru asta şi anume că noi avem de finanţat din Fondul pentru Mediu şi alte domenii de interes pentru care nu există o încasare dedicată, de exemplu intervenţia în caz de calamităţi”, a menţionat Raul Pop, la simpozionul ‘Reciclarea şi managementul deşeurilor’, organizat miercuri la Bucureşti.

Potrivit acestuia, se poate discuta în fiecare an, în momentul în care se fac bugetele, ce este oportun a se finanţa în anul respectiv.

„Sunt diverse măsuri care trebuie finanţate şi pentru asta nu avem o sursă de venituri dar, per ansamblu, este o chestie aritmetică: pe de o parte intră bani, incusiv din taxa de economie circulară, pe de altă parte se investesc bani în mediu. Sigur, se poate discuta în fiecare an în momentul în care se fac bugetele ce este oportun a se finanţa în anul respectiv”, a explicat reprezentantul Ministerul Mediului.

El a precizat că deşeurile sunt un semn clar că economia circulară nu funcţionează.

Vezi și Poluarea cu deșeuri de pe râul Cerna s-a mutat pe Dunăre

„Tot ceea ce se transformă în deşeu este o ratare de fapt. Vizavi de ceea ce poate să facă Ministerul Mediului, în mod evident poate să creeze cadrul de reglementare, regulile jocului. Ceea ce face din păcate uneori excesiv şi uneori incoerent, cel puţin în ultimii 15 ani, legislaţia de deşeuri a crescut aşa ca o drojdie care fermentează şi tot mai scoate câte o bulă şi s-a complicat foarte tare şi acum trebuie neapărat să intrăm într-un proces de resimplificare. Avem în lucru ceva în sensul acesta”, a adăugat secretarul de stat în Ministerul Mediului.

Potrivit acestuia, de patru-cinci ani „se promit” campanii de conştientizare adresate publicului cu privire la colectarea separată.

„Degeaba îi spun cetăţeanului colectează separat, dacă Primăria lui nu i-a pus la dispoziţie infrastructura respectivă. Degeaba îi spun cetăţeanului redu consumul de plastic dacă, deocamdată, nu are suficiente alternative pentru a face asta. Şi, totuşi, căutăm un mesaj care să ne ajute să avansăm spre un consum mai sustenabil”, a mai spus Raul Pop.

Vezi și Lidl scoate complet de la vânzare produsele de plastic de unică folosinţă de la 15 august

În opinia sa, Programul Rabla pentru electrocasnice nu bifează toate obiectivele pe care trebuie să le bifeze. „În plus s-ar putea ca nici mesajul pe care îl dă să nu fie neapărat constructiv spunându-i cetăţeanului că va primi un avantaj material de orice natură în momentul când predă un deşeu pentru că induce alte tipuri de aşteptări decât cele pe care dorim să le construim”, a mai spus secretarul de stat.