Liderii statelor și guvernelor țărilor membre ale blocului comunitar european (UE27) se întâlnesc marţi, 25 mai 2021, pentru a discuta cum să împartă eforturile şi costurile tranziţiei comunității europene spre un viitor cu emisii reduse de carbon.
La summit-ul de marți, de la Bruxelles, vor fi stabilite liniile directoare pentru următoarea revizuire a politicilor de mediu ale Uniunii.
Potrivit Reuters, Executivul de la Bruxelles urmează să publice în luna iulie 2021 un set de propuneri în domeniul politicilor climatice, inclusiv reforma pieţei certificatelor de poluare şi norme mai stricte privind emisiile de carbon ale autoturismelor. Toate aceste propuneri trebuie să fie aprobate de cele 27 de state membre UE.
Tot marți, decidenții UE vor discuta cu privire la modul în care pot fi îndeplinite noile obiective convenite luna trecută la nivel european, vizând reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990. Și asta în condițiile în care precedenta ţintă era de 40%. Aceste discuţii vor semnala care sunt modificările pe care guvernele blocului comunitar european ar putea să le accepte pentru atingerea noilor obiective.
Poluare în funcție de PIB
Conform unui proiect de document consultat de sursa de presă citată, liderii UE vor cere Comisiei Europene (CE) să menţină sistemul actual de stabilire a obiectivelor naţionale de reducere a emisiilor în funcţie de indicatorul Produs Inter Brut per capita.
Aşa-numitul Regulament privind partajarea efortului stabileşte pentru fiecare stat membru UE un obiectiv de reducere a emisiilor până în 2030, pentru sectoarele care nu intră în domeniul de aplicare al schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) pentru perioada 2021-2030. Aceste sectoare, printre care se numără transportul rutier şi încălzirea clădirilor, sunt responsabile pentru 60% din emisiile totale ale UE.
Obiectivele naţionale sunt bazate pe PIB-ul per capita al unei ţări, ceea ce înseamnă că statele mai sărace au de îndeplinit obiective mai modeste. În timp ce Suedia şi Luxemburg trebuie să îşi reducă emisiile cu 40% până în 2030, Bulgariei i se cere pur şi simplu să nu-şi majoreze emisiile.
Obiectivele naţionale au nevoie însă de un upgrade, astfel încât noul obiectiv mai ambiţios al UE în domeniul reducerii emisiilor poluante să poată fi atins. Însă, acesta este un subiect sensibil pentru ţările din Europa Centrală şi de Est, care sunt îngrijorate de impactul economic al unor obiective mai ambiţioase în domeniul mediului înconjurător.
Cresc costurile cu încălzirea?
Marți, 25 mai 2021, liderii UE vor discuta, de asemenea, şi aspectele legate de finanţare. Oficiali din mai multe ţări au spus că sunt îngrijoraţi de posibilitatea ca planul Executivului european de a impune costuri pentru emisiile de carbon ale sectoarelor transport şi încălzire, care ar putea afecta comunităţile cu venituri reduse, dacă nota lor de plată cu combustibilii va creşte fără a le fi oferită o anumită compensaţie.
O mare injecţie de bani pentru a putea atinge obiectivele de mediu ar urma să vină de la fondul UE de relansare în valoare de 750 miliarde de euro, însă unii lideri ar urma să ceară garanţii că şi alte fonduri vor fi majorate.
Polonia şi Cehia vor ca o parte mai mare din fondul UE de modernizare, respectiv miliardele de euro care se adună de pe urma vânzării certificatelor de poluare, să fie acordată ţărilor sărace pentru investiţii în energii verzi.
Însă unele state membre vor să evite discuţiile detaliate cu privire la acest fond şi alte politici climatice, până când Comisia nu va dezvălui, în luna iulie, propunerile sale concrete cu privire la politicile climatice.
 se întâlnesc marţi, 25 mai 2021, pentru a discuta cum să împartă eforturile şi costurile tranziţiei comunității europene spre un viitor cu emisii reduse de carbon.){kind=link}