Una dintre plantele cultivate din cele mai vechi timpuri de către om, lintea este o sursă bogată de proteine, carbohidraţi, fibre, vitamina B6, fosfor, zinc şi fier, consumul său având efecte benefice asupra sănătăţii organismului prin menţinerea unui nivel redus de colesterol şi prin susţinerea unei bune funcţionări a inimii şi a sistemului digestiv.
Lintea este o plantă anuală, leguminoasă care creşte până la înălţimea de 40 cm, cu flori albe sau purpurii şi fructe sub forma de păstăi. Se pare că îşi are originea în Orientul Mijlociu. Nu este o cultură pretenţioasă, dar nu tolerează seceta şi nici excesul de umiditate.
Soiuri și cultivare
Pe piaţă există numeroase soiuri de linte: Eston Class, French Green, Laird Class, Richlea Class, Spanish Brown, lintea roşie.
Din cauza ritmului lent de dezvoltare şi a înălţimii reduse, există riscul sufocării plantelor de către buruieni. Se recomandă să nu se cultive după alte leguminoase ci să urmeze unor plante prăşitoare sau unor cereale păioase. Recoltarea se face când păstăile se îngălbenesc.
Ca şi fasolea şi mazărea, datorită capacităţii de fixare a azotului în sol, lintea este folosită de fermierii care practică rotirea culturilor, îmbunătăţind nivelul de sustenabilitate al acestora.
Topul producătorilor de linte
Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură din cadrul Naţiunilor Unite a declarat anul 2016, „Anul Internaţional al Leguminoaselor”, sub sloganul „seminţe nutritive pentru un viitor durabil”, recunoscând importanţa acestora pentru siguranţa alimentară a unei mari proporţii din populaţia planetei.
Cei mai mari producători sunt: India (cu un sfert din producţia mondială), Canada şi Australia. În România se cultivă anual, în jur de 1000 ha linte ecologică. Preţul unui kg de linte este în jur de 12 lei.
Cum se consumă
Lintea se consumă în cantităţi mari în zona meditearaneană şi Asia, mai ales în India. Datorită conţinutului mare de proteine (ocupă al treilea loc după cânepă şi soia în ierarhia vegetalelor bogate în proteine) şi a gustului său plăcut este un aliment preferat de vegetarieni.
Se poate consuma în amestec cu cereale (orez sau mei), sub formă de supe şi salate, aducând un aport considerabil de fibre şi fier organismului. O porţie de 100g linte conţine 3,3 mg Fe. Pentru a creşte gradul de absorbţie a acestuia se recomandă asocierea cu alimente ce conţin vitamina C.
Citește și: Cum trebuie să fie producătorii români dacă vor să lucreze cu marii retaileri? Deschiși la dialog, serioși, responsabili
Lintea roşie fierbe mai repede (în cca 20 minute) decât lintea verde sau cea maro ( 40-50 de minute). Aceasta are un aport caloric redus-numai 360 kcal/ 100g
Reţetă: ragú de linte
Se călesc în ulei de măsline: 2 cepe, 3 morcovi, 3 tulpini de ţelină, 3 caţei de usturoi, toate tăiate mărunt, iar apoi se amestecă cu 500 g linte roşie şi 1 l de supă legume şi se fierb timp de 40 minute. Spre final, se adaugă roşii, coriandru şi cimbru.
Se serveşte cu spaghete peste care se poate presăra puţin parmezan.
Surse foto: www.fao.org, www.bbcgoodfood.com
