Forța de muncă din domeniu forestier din România are cea mai scăzută productivitate din UE, conform unui studiu realizat de PwC România. În medie, un angajat din administrația publică din UE are în gestiune 632 de hectare de păduri, ceea ce înseamnă de 2,4 ori mai mult decât suprafața gestionată de un angajat de la noi.
Infrasctructura slabă- cauza lipsei de dezolvoltare în sectorul silvic
Printre principalele cauze identificate de PwC în acest caz, se numără infrastructura slab dezvoltată și tehnologia de recoltare depășită. Conform datelor oferite, România are 6 metri de drum forestier pe hectar, faţă de Gemania cu o medie de 45 m/ha, Austria 36 m/ha sau Polonia cu 9 m/ha. Deși datele sunt pesimiste, reprezentanții PwC se arată optimiști cu privire la potențialul de dezvoltare a acestui sector în țara noastră.
În sectorul silvic din România sunt angajate 128.000 de persoane în mod direct, iar alte 186.000 de persoane în sectoare conexe. Industria de prelucrare a lemnului contribuie la ocuparea forței de muncă în zonele mai puțin dezvoltate, prin crearea de unităţi de producție, arată studiul.
Constribuția sectorului silvic la formarea PIB
Contribuția directă a industriei lemnului la formarea PIB în România a fost relativ constantă în ultimii 10 ani, variind între 1,1% şi 1,5%, iar din acest punct de vedere, România se situa în 2014 pe locul 9 în cadrul Uniunii Europene (1,1% comparativ cu media UE de 0,4%). Dacă se consideră și efectul indirect și cel indus asupra economiei, industria silvică și de prelucrare a lemnului din România contribuie cu 3,5% la PIB, mai arată studiul. Sectorul silvic şi al prelucrării lemnului contribuie cu 1,7 miliarde euro la bugetul de stat, atunci când sunt luate în calcul efectele directe și indirecte asupra economiei.
România deţine a opta cea mai mare suprafață împădurită din UE, dar abia pe locul 20 după gradul de acoperire forestieră din UE, care la finalul lui 2015 reprezenta 29%, cu 8% mai puțin decât media europeană. Țările cu mai mare grad de împădurire din UE sunt: Suedia, cu 64% acoperire) și Finlanda, cu 66% grad de acoperire forestieră.
Potrivit aceluiași studiu, România are circa 2,2 mil. hectare de terenuri agricole degradate, care ar putea fi utilizate pentru împădurire.
România- al 9-lea procesator și comerciant de lemn brut din UE
În 2014, România a fost cel mai mare al 9-lea procesator și comerciant de lemn brut din UE, contribuind cu 3% din totalul de lemn brut prelucrat și comercializat din Uniune (420,4 mil. m3). Însă având în vedere gradul redus de exploatare forestieră, această contribuție ar putea crește.
O mare parte din producţia de lemn este consumată pentru încălzire, adică 5 milionae de metri cubi pe an, față de media europeană care este de 3,39 milioane de metri cubi.
Citește și: Europenii aruncă 90 milioane de tone de alimente anual
Principalii proprietari de păduri din România
Conform Cotidianul.ro, prima poziție în topul celor mai mari proprietari de păduri din România este gigantul suedez IKEA, care ar deține 46.700 de hectare, administrate de IRI Forest Management. Pe locul al doilea se află comuna Telciu din judeţul Bistriţa-Năsăud, care deţine aproape 17.700 de hectare. Pe locul al treilea se află o altă comună, Măguri Răcătău din Cluj, cu 16.000 de hectare. Acestora le urmează Administraţia Locală a municipiului Braşov, cu 14.000, Regele Mihai I, care deține 14.400 de hectare și Obştea de Moşneni Tulnici, cu 14.100 hectare de păduri.
Documentar despre mafia transfrontalieră a pădurilor
De curând jurnaliștii de la Rise Project au realizat documentarul Clear Cut Crimes, care vorbește despre defrișările ilegale din România și acuză grupul austriac Holzindustrie Schweighofer că ar fi principalul beneficiar de pe urma acestora.
Sursă foto: www.borealforestfacts.com
