Orezul, miza lui Irinel Plosca pentru următorii ani

Fermierul Irinel Plosca, care administrează prin Chimagri S.R.L. și Agroindustriala Rîmnicelu un business de peste 96 de milioane de lei în 2021, a început să-și extindă suprafețele exploatate luând în arendă teren de la ADS.

Ultima preluare este un teren, parte din Stanriz Stăncuța, cândva cea mai mare orezărie din România, ce se întindea pe o suprafață de aproximativ 6.000 de hectare.

Irinel Plosca, fondatorul Chimagri SRL, unul dintre cei mai mari jucători pe piața comerțului cu produse chimice, dar și producător de semințe și trader de cereale, a câștigat în ultimele luni două licitații cu strigare organizate de Agenția Domeniilor Statului (ADS) pentru terenuri ce au apărținut unor foste orezării. Este vorba, în total, despre aproximativ 2.500 de hectare pe care le-a preluat printr-o altă companie a sa, Agroindustriala Rîmnicelu și care fac ca suprafața de la stat pe care o exploatează să ajungă la aproximativ 3.370 de hectare.

Astfel, potrivit informațiilor publicate de ADS pe pagina sa de social media, în octombrie, Plosca, în numele Agroindustriala Rîmnicelu, a încheiat un contract de concesiune câștigat în urma licitației cu strigare pentru un teren situat în județul Brăila, zona Gropeni, Stăncuța, pentru care valoarea arendei este una record, de 2.438 de kilograme grâu la hectar. De altfel, din datele furnizate de ADS, între instituția publică și Agroindustriala Rîmnicelu există un contract de concesiune din data de 12 octombrie pentru o suprafață de 1.568 de hectare aflate pe fosta platformă Orezul Gropeni.

Vezi și Ecologie: Saliva omizii de ceară descompune cu ușurință unele tipuri de plastic

Ulterior, în data de 7 noiembrie, Agroindustriala Rîmnicelu a câștigat o altă licitație cu strigare pentru arendarea unui teren agricol de 956 de hectare situat pe platforma fostei orezării Stanriz Stăncuța, Brăila.

Din datele ADS, nivelul redevenței pentru care s-a adjudecat terenul cu destinație agricolă din Stăncuța a fost cel de pornire, respectiv 893 de kilograme de grâu pe hectar pe an, compania lui fiind singurul ofertant. “Conform prevederilor legale în vigoare, durata contractului de arendă este până la concesionare”, ne-a explicat ADS.

Pe lângă cele două terenuri obținute recent la licitație, Agroindustriala Rîmnicelu mai exploatează, în urma unui contract din 2002 cu ADS, alte 841 de hectare. Astfel, în total, suprafața ADS exploatată de companie ajunge la 3.365 de hecatre.

Din datele termene.ro, Agroindustriala Rîmnicelu a raportat în 2021 o cifră de afaceri de 11,8 milioane de lei și un profit net de peste 920.200 și are 36 de angajați, în timp ce Chimagri S.R.L. a terminat anul trecut cu afaceri de 84,2 milioane de lei.

Orezăria de la Stăncuța – istorie

La Stăncuța, Brăila, a fost în perioada 1955 – 1968 cea mai mare orezărie compactă din România, de 5915 ha. Din 2004, terenul este exploatat, printre alți producători, de grupul italian Gruppo Roncato, prin S.C. Padova S.R.L, care a concesionat inițial de la primaria Stăncuța 100 ha și de la A.D.S. 2.614 ha, teren arabil, potrivit datelor Padova.

Padova exploatează acum în sud-estul României 7.500 de hectare de teren, grupul fiind cel mai mare producător de orez la nivel național.

România, producător de orez

Cei mai mari trei producători de orez din România sunt italieni. Străinii au ştiut să profite cel mai bine de o cultură în care România performa în ultimii ani ai comunismului, dar care ulterior a decăzut şi pe care au reuşit să o resusciteze.

Au preluat fostele orezării comuniste şi s-au extins treptat pe mii de hectare de teren arabil, în cele mai fertile zone ale ţării. Investitorii italieni sunt cei mari mari cultivatori de orez din România, producţia lor ajungând atât pe plan local, cât şi la export. Astfel, pe prima poziţie după valoarea subvenţiilor acordate de APIA, atât în campania agricolă 2014 cât şi cea din 2013, este SC Padova Agricultura SRL, deţinută de Palma SRL şi Roncato Giovanni E Figli SAS, două companii înregistrate în Italia. Producătorul care a preluat fostul IAS de la Stăncuţa, cumpărat iniţial de la stat de către Omar Hayssam, a încasat în contul campaniei agricole 2014 fonduri europene în valoare de peste 4,3 milioane de lei, faţă de 4 milioane de lei în 2013.

La această sumă se adaugă alte 1,1 milioane de euro fonduri UE încasate de către compania Contara SRL, deţinută de Padova Agriculture SRL şi Roncato Giovanni.

Italienii exploatează în jur de 5.000 de hectare de teren în judeţul Brăila, pe care le-au luat în concesiune de la Agenţia Domeniilor Statului şi au avut în 2013 o cifră de afaceri de peste 29 de milioane de lei (6,4 milioane de euro) .”Produc aici de aproximativ 8 ani. Au investit milioane de euro în spaţii de depozitare, centru de uscare şi de prim procesare, dar şi în tehnologii de ultimă generaţie. Au producţii record de 8-10 tone la hectar (producţia medie este de 5,1 tone la hectar n.red)”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Nicu Turcu, primarul comunei Stăncuţa, localitatea pe raza căreia Padova şi Contara cultivă orez. Potrivit acestuia, în perioada 2000-2008, când IAS-ul a aparţinut lui Omar Hayssam şi mai apoi unui alt cetăţean arab, terenurile au rămas necultivate.

De asemenea, primarul susţine că, de mai mulţi ani, investitorii italieni se gândesc să ridice acolo o unitate de procesare a orezului, dar se confruntă cu lipsa pieţei de desfacere. „De mai mulţi ani purtăm discuţii pe tema unei unităţi de procesare, dar investitorul italian susţine că nu are piaţă de desfacere pentru orez. Ei vând către Riso Scotti care are unitate de procesare în apropiere, iar Riso exportă cam 90% din ce produce”, mai spune Turcu, potrivit căruia, investiţia medie într-un hectar deorez ajunge la 1500-1600 de euro pe hectar.

Cel mai mare producător de orez din Europa, business în România

Urmează Riso Scotti, cel mai mare cultivator de orez de pe teritoriul Europei. Compania a încasat în contul campaniei agricole 2014, prin firmele SC Orezul Giurgeni şi Risi Romuno SRL , la care Riso Scotti SPA este acţionar, peste 3,67 milioane de lei. Riso Scotti exploatează în jur de 4.000 de hectare de teren în judeţul Ialomiţa.

De pe poziţia a treia, CL Agricultural Investments Limited din Marea Britanie şi familia Concina din Italia (Angelo şi Roberto) îşi consolidează poziţia pe piaţa orezului din România. Compania a făcut în ianuarie anul acesta o majorare de capital de 873,9 mii de euro, potrivit unor informaţii ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.

Cei doi acţionari deţin, prin companiile Orezul Latinu Srl şi Green Harvest Invest, în jur de 3.000 de hectare de teren cultivate cu orez în judeţele Brăila şi Ialomiţa, fiind al treilea cel mai mare cultivator de orez la nivel naţional.

Citește și Lipsa precipitaţiilor ar putea afecta recolta de porumb a Europei

Potrivit site-ului companiei, Orezul Latinu SRL este activă în România din 2005 şi exploatează în judeţul Ialomiţa aproximativ 1300 de hectare de teren cultivate cu plante organice, dintre care orez, porumb, grâu şi floarea soarelui. Conform unor date din 2012 ale APIA, în 2012 compania Green Harvest cultiva 1200 de hectare de teren cu orez.

Au concesionat 500 de hectare de la Consiliul Judeţean Ialomiţa

Ultima mişcare vizibilă, dar şi controversată a celor doi investitori de la Orezul Latin a avut loc în vara anului trecut când au concesionat, în urma unei licitaţii publice, 495,6 hectare de la Consiliul Judeţean Ialomiţa.

Câştigătoare a fost Green Harvest Invest, după ce Orezul Latinu SRL s-a retras din luptă. Terenul este situat în extravilanul comunei Giurgeni şi este cu atât mai valoros cu cât localitatea se află pe lista zonelor defavorizate din judeţul Ialomiţa, astfel că, fermierii de acolo beneficiază de fonduri europene suplimentare. Potrivit legislaţiei în vigoare, în campania agricolă 2014, cultivatorii de orez din zonele defavorizate au beneficiat de 300 de euro în plus pentru fiecare hectar deteren cultivat.

Câţi bani au încasat de la UE

Agenţia de Plăţi pentru Intervenţii în Agricultură (APIA), în campania agricolă 2014, spune că Orezul Latinu SRL a încasat peste 1,6 milioane de lei, cu aproximativ 60% mai mult decât în campania din 2013, în timp ce Green Harvest SRL a încasat în 2014 1,23 milioane de lei, cu aproximativ 20% mai mult decât în campania agricolă 2013. În 2014, subvenţia în cadrul schemelor de plată pentru cultivatorii de orez a fost de 156,89 la care s-au putut adăuga 300 de euro pe hectar pentru cei care cultivă în zone declarate defavorizate.

Menţionăm că, potrivit legislaţiei europene, APIA nu mai poate furniza informaţii despre suprafeţele cultivate de fermieri, motiv pentru care am aproximat suprafeţele cultivate de companiile menţionate anterior. Calculele au fost realizate ţinându-se cont de valoarea subvenţiilor încasate de aceste companii, potrivit informaţiilor furnizate de APIA şi de valoarea de 156,9 euro pe hectar care se acordă cultivatorilor de orez.

Transformarea a fost făcută la cursul de 1,41 de lei pentru un euro, curs la care s-au făcut plăţile directe în avans, în 2014. Nu am putut cuantifica câţi bani au luat fermierii în plus pentru că exploatează terenuri în zonele defavorizate.

Cât orez se cultivă în România

Conform Institutului Naţional de Statistică, România cultivă orez pe o suprafaţă 11.930 de hectare în judeţele Brăila, Ialomiţa, Timiş şi Dolj. În ceea ce priveşte producţia, în 2013 (ultimele date disponibile) s-au realizat peste 54.600 de tone de orez. Producţia nu este însă nici pe departe suficientă pentru consumul naţional, astfel că, în primele 11 luni ale anului trecut am importat peste 50.000 de tone de orez, în valoare de 25,6 milioane de euro din ţări precum Italia, Bulgaria, Cambodgia. Am făcut însă şi exporturi, de 14,4 milioane de kilograme, în valoare de aproximativ 11 milioane de euro.

Fermele orizicole din România au supravieţuit cu tehnologia autohtonă până prin anii 1995-1996, când s-a obţinut o producţie medie de 3.903 kg/ha, respectiv 2.707 kg/ha, deşi suprafeţele cultivate au scăzut drastic. Astfel, de la 49.000 ha în 1988-1989 s-a ajuns la 3.986 ha în 1997 şi doar 1.343 ha în 2000.

Revirimentul a apărut spre finalul anilor 2000. În România au pătruns o serie de investitori străini, italieni în special, care au achiziţionat sau concesionat unele terenuri, au adus o tehnologie modernă în cultivarea orezului şi au reuşit să valorifice suplimentar atât potenţialul orezăriilor româneşti existente cât şi folosirea forţei de muncă din satele şi comunele limitrofe Luncii Dunării.