Cum văd specialiștii în mediu Legea Vânătorii

0

Noua lege a vânătorii a adâncit ruptura dintre ciobani și vânători, fiecare parte aducând argumente pentru a-și susține poziția. După ce în urmă cu câteva zile am prezentat punctul de vedere al ciobanilor prezenți la protestul din Capitală, revenim acum cu alte două opinii aparținând lui Petre Valeriu Roșca, fermier din județul Ialomița, licențiat în Știinta Mediului în cadrul facultății de Geografie din cadrul Universității din București, respectiv George Bouros, doctorant al Facultății de Biologie din cadrul Universității din București, ecolog  – Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice. Menționăm că niciunul dintre cei doi nu este vânător.

Petre Valeriu Roșca: Ar fi cazul ca oierii să practice o zootehnie responsabilă

Fermierul Petre Valeriu Roșca susține că oierii trebuie să se supună legilor și să practice o zootehnie responsabilă și sustenabilă. El este de părere că interzicerea accesului vânătorilor pe terenurile agricole crea un dezechilibru și ar conduce la o explozie a populației de mistreți în zona de câmpie.

“Prevederile actuale din legea vânătorii încearcă să reglementeze relația vânător – biocenoză – cioban. Această lege a fost modificată periodic deoarece mediul înconjurător este un organism viu, într-o transformare permanentă. Interzicerea accesului vânătorilor pe terenurile agricole ar duce la un grav dezechilibru, la o explozie a populației de mistreți în zona de câmpie. În acest caz, fermierii vor înregistra daune. Culturile vor fi devastate, în principal porumbul. O alternativă ar fi introducerea lupului (singurul prădător natural al porcilor mistreți) în zonele de câmpie. Sunt curios ce părere au crescătorii de animale despre această propunere. Oare lupii vor vâna mistreții de 250 kg sau oile docile? Chiar și câinii ciobănești vor fi mâncați de lupi. Nemulțumirea ciobanilor referitoare la numărul câinilor este neîntemeiată.

Mai multe pe aceeaşi temă de la mitingul ciobanilor

La câmpie problema este foarte clară. În zona de șes nu există carnivore mari care să pericliteze turmele de oi (lupi și urși). Ciobanii nu au nevoie de 20 de câini! Ciobanii nu vor fi în stare să întrețină un număr mare de exemplare. Câinele nu poate fi hrănit doar cu zer și pâine. Acesta este un animal carnivor înainte de toate. Are nevoie de carne ori de mâncare special dedicată câinilor! Ce fac 10 câini de stână înfometați? Pleacă la vânătoare, exact ca o haită de lupi și distrug fondul cinegetic! De aceea trebuie limitat clar numărul de exemplare. În câmpie, un ciobănesc de rasă, bine hrănit, vaccinat și microcipat este suficient”, argumentează Petre Valeriu Roșca.

“Să nu uităm de jujeu. Conform legii 149/2015, modificată și completată de Legea vânătorii și protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 (prima lege care limitează numărul de câini a fost dată în 1951 și republicată în 1976 cu readaptare în 1996) câinele de stână trebuie să poarte jujeu. Rolul jujeului este de a împiedica câinele să urmarească vânatul. Acesta este făcut dintr-un lemn de esență tare, cu lungimea de 30 cm, diametrul de 4 cm și este poziționat în dreptul articulatiilor picioarelor anterioare ale cainelui.

Unul din efectele articolului 23, aliniatul “c”  va fi protecția culturilor fermierilor. Este bine știut faptul că ciobanii, pe timpul iernii, își pășunează animalele pe culturile fermierilor. În condițiile în care islazurile nu sunt acoperite de iarbă, singurele plante verzi sunt rapița și grâul. La un post național de știri, doi ciobani explicau faptul că oile mor dacă sunt ținute iarna în saivan. Nimic mai fals. În loc să își facă rezerve de hrană, crescătorii de animale preferă să își trimită oile pe culturile oamenilor unde vor mânca niște plante degerate, fără valoare nutrițională. Dacă ne gândim că oile sunt gestante, această plimbare prin frig și înfometarea nu cumva se numește cruzime față de animale? Există și crescători de animale responsabili. Aceștia au saivane, au rezerve de hrană, iar rezultatul nu întârzie să apară: oi mai sănătoase, cu o greutate mai mare și miei mai puternici în primăvară.

Crescătorii de oi s-au învățat doar să mulgă oile, să vândă brânza, iar grosul mieilor pleacă în țările arabe. Câștigul iese din paguba fermierilor. Ar fi cazul ca aceștia să se supună la rândul lor legilor și să practice o zootehnie responsabilă și sustenabilă”, mai spune Petre Valeriu Roșca

George Bouros: Câinele nu este un prădător natural și prezența acestuia în ecosistemele naturale poate produce dezechilibre majore

George Bouros este doctorant al Facultății de Biologie din cadrul Universității din București și ecolog  – Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice. Principalele teme abordate de acesta se referă la la limitarea numărului de câini la stână și interzicerea pășunatului în perioada 6 decembrie – 24 aprilie.

1.Limitarea numărului de câini la stână
“Legea vânătorii nu a suferit schimbări majore, numărul de câini la stână era reglementat încă din anul 1951, în care se spunea clar: “Orice posesor până la 100 oi are dreptul a poseda un câine ciobanesc, iar pentru fiecare 100 oi în plus, are dreptul la alt ciine, până la maximum 5.”  Dacă doreai să ai câini suplimentar plăteai o taxă pe câinii în plus, (puteai să ai până la 3 câini în plus). Nu văd de ce tocmai acum ciobanii sunt nemulțumiți, după 65 de ani de când este reglementat numărul de câini”, consideră George Bouros.

câine ciobanesc vânează o căprioară
câine ciobanesc vânează o căprioară

“Multe din sistemele de protecție tradiționale ale fermelor, împotriva prădătorilor, nu mai sunt folosite, precum: utilizarea raselor de câine ciobănesc tradiționale, ce au fost folosite de secole  (carpatin, mioritic, de bucovina, românesc corb), dormitul în târlă, împrejmuirea eficientă a târlei etc. În multe situații se preferă utilizarea raselor de câine metis, fiind o soluție mult mai ieftină însă care nu oferă o protecție eficientă la stână. Ciobanii trebuie să fie conștienți că acești câini metiși nu sunt considerați câini utilitari precum cei de stână și, în plus, fiind metiși, conform legii nr. 258/2013 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, ciobanii sunt obligații să îi sterilizeze, pierzând asfel câinii de stână. Având câini de rasă nu mai este necesară sterilizarea lor și îi poate înmulții, surplusul de câini poate fi vândut altor ciobani sau trimiși în sat (acasă) și crescuți acolo pentru a avea disponibil un câine de rezervă în eventualitatea pierderii unui câine în urma unui atac al prădătorilor. Consider suficientă în zona montană, prezența a 3 câini ciobănești de rasă buni decât a unei haite de metiși. Prezența câinilor ce umblă liberi în număr mare, precum câinii de stână, duce la  un impact major asupra faunei sălbatice”, este de părere George Bouros.

caine ciobanesc vaneaza

“Câinii au evoluat ca specie din lup (Canis lupus) și au devenit Canis lupus familiaris. Câinii sunt cele mai comune carnivore de pe Terra, ei au fost introduşi în numeroase zone sălbatice din Romania, îndeosebi la stâne. Mulți dintre câinii metiși ce păzesc stânele ajung să aibă un comportament sălbatic. Câinele nu este un prădător natural și prezența acestuia în ecosistemele naturale poate produce dezechilibre majore. Câinele este o specie oportunistă, nu are preferințe alimentare, iar acest factor este cel care contribuie la succesul câinilor, la capacitatea lor de a supravieţui și se adapta la medii diferite de viaţă. În general dieta câinilor este variată și poate conține: produse vegetale (fructe și legume), deșeuri alimentare, mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte. Câinii lăsați liberi, pot deveni prădători eficienți, pot vâna atât animale mici (iepuri, veverițe, rozătoare, jderi etc), cât și de mari dimensiuni (căprior, mistreț, capră neagră, cerb etc.). În plus, câinii nevaccinați implicați în diferite forme de hoinărit precum cei de stână au fost identificaţi drept principalul focar de transmitere a virușilor și a bolilor în mediul sălbatic”, mai spune George Bouros.

ciobanesc impuscat de vanatori

“Câinii hoinari au un impact major asupra ecosistemelor naturale, faunei sălbatice şi oamenilor. Doar câteva dintre problemele majore generate de câinii hoinari: răspândirea de boli şi viruşi, hărţuirea şi uciderea animalelor sălbatice, concurenţa cu speciile native de carnivore, prădarea animalelor domestice. Prădarea speciilor endemice, rare şi protejate duc la declinul acestor populaţii, sporesc prin prezenţa lor în ecosistemele naturale consumul de energie, teama şi stresul speciilor pradă cât şi a carnivorelor Prezenţa lor în ecosistemele naturale scade rata de reproducere a speciilor native, alterarea structurii genetice a lupilor datorită hibridizării și perturbarea habitatelor speciilor de faună sălbatică”, conchide George Bouros.

2.Interzicerea pășunatului în perioada 6 decembrie – 24 aprilie

“Cea de-a doua nemulțumire a ciobanilor vine din rațiuni economice. Prin pășunatul în această perioadă ar economisi o cantitate considerabilă de nutreț. Însă păstoritul are un impact semnificativ asupra ecosistemelor naturale, ducând în numeroase cazuri la supra pășunat, desțelenire și degradare a pășunilor atât prin păscutul propriu zis, cât și prin trecerea copitelor pe sol. Substratul vegetal este astfel îndepărtat, lăsând agenții de modelare a reliefului (apă, vânt, zăpadă, gheață etc.) să acționeze, rezultând sisteme de ravene și în final badlanduri. În altă ordine de idei, în această perioadă la majoritatea plantelor în condițiile climatice din România se încheie sezonul de vegetație și plantele intră în repaos vegetativ. Și este o perioadă critică pentru refacerea vegetației, pentru a avea hrană pentru animale și anul următor.

În majoritatea anilor în perioada decembrie – martie stratul vegetativ este acoperit de un covor gros de zăpadă (îndeosebi în zona de deal și de munte) ce nu permite oilor să pască. Tot în acest interval de timp, majoritatea animalelor sălbatice se află în perioada de iernare sau după caz hibernare, iar deranjarea acestora din adăposturile de iarnă prin trecerea turmelor însoțite de câini poate fi fatală. Iarna este o perioadă critică pentru faună și floră și este de preferat ca intervenția antropică asupra ei să se păstreze la un nivel minim.

Legislația ce reglementează aspectele legate de păstorit consider că poate fi îmbunătățită. Nu este necesar să fie atât de drastică, ea trebuie adaptată în funcție de situație, deoarece sunt cazuri în care 3 câini nu pot fi suficienți în cazul în care există o populație mare de carnivore mari în în funcție de specificul zonei în care este amplasată stâna, eu cred că se pot găsi alternative: derogări de la lege în cazuri speciale, plata unei taxe pentru câinii suplimentari etc. În același timp trebuiesc cunoscute locațiile stânelor în care au fost înregistrate istoric un număr mare de pagube și declarate ca zone de risc. Ciobanul când își instalează stâna într-un astfel de loc să fie atenționat de riscul că poate înregistra pagube datorită prezenței prădătorilor și că trebuie să-și ia măsuri suplimentare de protecție”, mai opinează George Bouros.

porumbul după vizita noctutnă a mistreţilor
porumbul după vizita nocturnă a mistreţilor

Lasă un comentariu

Please enter your comment!
Please enter your name here