Curtea de Conturi Europeană apreciază că, din păcate, Comisia Europeană nu a elaborat o logică completă de intervenție pentru plata pentru înverzire şi nici nu a stabilit obiective clare, suficient de ambițioase privind mediu, obiective pe care trebuie să le atingă înverzirea. În plus, alocarea bugetară pentru înverzire nu este justificată de conținutul de mediu al politicii. Plata pentru înverzire rămâne, în esență, o schemă de sprijin pentru venituri. De asemenea, este puțin probabil ca înverzirea să producă beneficii semnificative pentru mediu și climă, estimarea fiind că înverzirea a condus la schimbări în practicile agricole doar în jurul a 5% din totalul terenurilor agricole din UE, se arată în buletinul LAPAR.

“În cele din urmă, am constatat că rezultatele probabile ale politicii nu justifică complexitatea semnificativă pe care ecologia o adaugă PAC. O parte a acestei complexități rezultă din suprapunerile dintre inverzire și alte instrumente de mediu ale PAC, inclusiv standardele privind buna stare agricolă și de mediu a terenurilor (GAEC)”, apreciază reprezentanţii Curţii de Conturi.

Propunerile Curţii de Conturi

– Pentru următoarea reformă PAC, Comisia ar trebui să dezvolte o logică completă de intervenție pentru acțiunile UE în materie de mediu și climă în ceea ce privește agricultura, inclusiv obiective specifice și bazate pe o înțelegere științifică actuală a fenomenelor în cauză.

-Fermierii ar trebui să aibă acces la plățile PAC numai dacă îndeplinesc un set de norme de mediu de bază care cuprind zonele acoperite de actualele GAEC și cerințele generalizate de înverzire . Sancțiunile pentru nerespectarea acestor norme combinate ar trebui să fie suficiente pentru a acționa ca un factor de descurajare. În plus, aceste norme de bază ar trebui integrate pe deplin în linia de bază a mediului pentru orice acțiune programată în ceea ce privește agricultura.

Citește și: Fermier din Sălaj : Noi, producătorii interni, trebuie să ne protejăm piaţa internă şi să facem în aşa fel să nu jignim Europa

-Atunci când statelor membre li se oferă opțiuni de a alege punerea în aplicare a PAC, ar trebui să li se ceară să demonstreze, înainte de punerea în aplicare, că opțiunile pe care le selectează sunt eficiente și viabile în ceea ce privește atingerea obiectivelor politicii.

UE cheltuiește o sumă considerabilă pentru noua plată ecologică: 12 miliarde de euro pe an, reprezentând 30% din toate plățile directe ale PAC și aproape 8% din întregul buget al UE. Pentru fermierii (care au primit primele plăți verzi în cursul exercițiului financiar 2016, pentru creanțele depuse în 2015), aceasta se traduce într-o rată medie de aproximativ 80 de euro pe hectar pe an, cu unele variații între și – în unele cazuri – în interiorul statelor membre.