“Măreția unui popor poate fi judecată după felul în care sunt tratate animalele sale” spunea Mahatma Gandhi cu jumatate de secol în urmă.
În 1964, Ruth Harrison publica cartea “Animalele mașini” expunând suferințele animalelor crescute în regim intensiv, în ferme.
Urmare a acestei cărți, guvernul Marii Britanii a declanșat o anchetă condusă de profesorul F.W. Rogers Brambell și după câțiva ani, în 1979, Consiliul pentru Bunăstarea Animalelor de fermă din UK a publicat lista celor 5 libertăți, listă care este utilizată și astăzi pentru evaluarea calității vieții animalelor crescute de om.
Drepturile animalelor, 5 la număr
Libertatea de a nu simți foame sau sete prin asigurarea accesului la apa proaspătă și la hrană care să mențină animalul sănătos și viguros
Libertatea de a nu simți durere, de a nu fi rănit sau bolnav prin asigurarea unui diagnostic rapid și a tratamentului necesar
Libertatea de a nu simți disconfort prin asigurarea unui mediu potrivit, incluzând adăpost și o zonă confortabilă pentru odihnă
Libertatea de a-și exprima mare parte din comportamentele normale prin oferirea unui spațiu suficient, a unor facilități potrivite și prin asigurarea companiei altor indivizi din aceeași specie (unde este cazul)
Libertatea de a nu simți frică și de a nu suferi, prin asigurarea condițiilor și a bunelor tratamentelor astfel încât să se evite suferințele psihice
Pe scurt, avem datoria să asigurăm animalelor aflate în grija noastră o viață bună. Aceasta implică sănătate fizică și psihică.
Cum să facem?
Să ne informăm cu privire la specia pe care o creștem. Trebuie să știm care sunt comportamentele naturale (comportamentele legate de reproducere, de modul de hrănire,de teritorialitate etc.), care sunt parametrii fizici care le asigura confortul (temperatura, umiditate, radiație solară etc), dacă este o specie solitară sau socială etc.
Să cunoaștem indivizii. Fiecare individ are o istorie personală, experiențe, pozitive sau negative care îi influențează reacțiile.
Traumele psihice suferite de mame în perioada gestației sau de pui după naștere îi vor afecta acestuia reacțiile din viața de adult.
Comportamente precum automutilare (smulgerea propriilor pene la găini), mușcarea celorlalți indivizi ( ex. la porci) pot fi cauzate de stresul în care trăiesc animalele.
Acesta poate fi datorat lipsei unui spațiu minim personal (în fermele aglomerate), imposibilității manifestării unui comportament natural (ex. nevoia scroafelor de a-și amenaja un culcuș unde să nască).
Grija pentru aceste lucruri are și un aspect funcțional: bună cunoaștere a speciei și un management care integrează nevoile animalului pot duce la rezultate spectaculoase și în creșterea producției.
Dana Canari, Biolog
