Risipa alimentară este semnalată la nivel internaţional de FAO, ca fiind un fenomen de amploare, de natură să afecteze securitatea alimentară la nivel mondial.
În acest context, atât organizaţiile internaţionale, cât şi instituţiile europene şi guvernele naţionale au început să revizuiască actele normative pentru reglementarea unor planuri de acţiune, privind risipa de alimente, informează MADR.
Cu toate că a crescut gradul de accesibilitate la sursele de hrană, în lume există încă un nivel ridicat de malnutriţie. Alimentele se pierd fie pe parcursul producţiei, fie ulterior prin risipa dată de consumul inadecvat, strategiile de marketing şi legislaţie necorespunzătoare.
Anual se înregistrează pierderi de 90 milioane de tone de alimente la nivelul UE, la nivel mondial însumându-se 1,3 miliarde de tone de alimente care se risipesc. Ţinând cont de faptul că există un miliard de oameni care suferă de malnutriţie în lume, iar aceste pierderi sunt estimate la 750 miliarde dolari, mai exact de şase ori valoarea ajutoarelor pentru dezvoltare, rezultă faptul că omenirea se confruntă cu o mare problemă. Conform datelor înregistrate începând cu 1974 până în prezent, se estimează că risipa de alimente la nivel mondial a crescut cu 50 %.
Pentru a satisface cererea de alimente la nivel mondial a unui număr de 9 miliarde de oameni proiectat până în 2050, se estimează că este nevoie de un procent de alimente mai mare cu 60 % însă, având în vedere că aproximativ o treime din toate produsele alimentare destinate consumului uman sunt pierdute, reducerea pierderilor de produse şi deşeuri alimentare poate ajuta în mod eficient şi economic la reducerea foametei.
Unul din primele studii efectuate de FAO a scos în evidenţă date alarmante, în special în ceea ce priveşte lumea industrializată: cetăţenii europeni şi nord-americani irosesc în fiecare an între 95 şi 115 kg de mâncare pe cap de locuitor, în comparaţie cu cei din Africa sub sahariană, care irosesc între 6 şi 11 kg.
Vezi E-Coli găsită în mici, carne tocată şi caş proaspăt de ANSVSA
Cauzele risipei de alimente nu sunt mereu aceleaşi; ele diferă în funcţie de etapa lanţului de aprovizionare cu alimente, de tipul produsului şi de locul unde sunt irosite alimentele. Dacă se împarte lanţul alimentar în cinci sectoare (producţie agricolă, gestionare şi depozitare, procesare, distribuţie şi consum), se poate observa modul în care diverse comportamente din fiecare sector duc la eliminarea alimentelor perfect comestibile: începând cu pierderile înregistrare în timpul recoltării şi al depozitării, până la transportul în condiţii nesigure, la greşelile de etichetare şi la proastele obiceiuri ale consumatorilor finali atunci când cumpără şi folosesc produsele alimentare.
Grup de lucru la MADR
In anul 2013, în cadrul MADR s-a constituit un grup de lucru interinstituţional şi interorganizaţional care are ca obiectiv reducerea risipei alimentare la nivel naţional, cât şi sprijinirea unor iniţiative ale ONG-urilor care activează în acest sector.
Grupul de lucru este în prezent format din peste 25 de entităţi publice şi private, respectiv autorităţi, instituţii şi organizaţii naţionale care au elaborat un Plan de măsuri strategice care au fost cuprinse în Planul Naţional de Acţiune pentru Combaterea Risipei Alimentare, între care evaluarea şi dimensionarea fenomenului risipei alimentare pe întregul lanţ agroalimentar la nivel naţional şi stabilirea unor obiective strategice pe termen scurt, mediu şi lung pentru reducerea risipei alimentare.
