Fondurile pentru dezvoltarea rurală, luate la control

Curtea de Conturi Europeană a examinat dacă fondurile pentru dezvoltare rurală, în valoare de peste 25 de miliarde de euro, investite de Comisia Europeană începând din 2007 au adus beneficii durabile şi a ajuns la concluzia că succesul acestor măsuri a variat considerabil de la un stat membru la altul şi de la un sector la altul.

Potrivit unui raport special publicat de Curtea de Conturi Europeană, cerinţele legale în materie de durabilitate sunt în mare parte respectate. Durabilitatea proiectelor de diversificare a variat de la un sector la altul şi de la un stat membru la altul. Durabilitatea unor proiecte precum cele de structuri de cazare turistică era afectată de o performanţă economică slabă şi de utilizarea abuzivă a acestora în scopuri private.

Curtea recomandă Comisiei Europene să faciliteze schimbul de informaţii privind modalităţile optime de a direcţiona în mod mai eficace fondurile către proiecte viabile, de a atenua riscul ca proiectele să fie deturnate pentru utilizarea în scopuri private şi de a valorifica potenţialul bazelor de date de mari dimensiuni.

„UE a investit semnificativ în măsuri menite să reducă dependenţa economiei rurale de agricultură şi silvicultură, să menţină şi să creeze locuri de muncă şi să amelioreze infrastructura în zonele rurale”, a declarat domnul Viorel Ştefan, membrul Curţii care a coordonat auditul. „Dar proiectele finanţate de UE în aceste domenii ar trebui să fie durabile şi considerăm că UE ar trebui să depună mai multe eforturi pentru a promova proiecte care aduc beneficii de durată şi un bun raport costuri-beneficii pentru sprijinul din partea UE.”

Arahidele ”produse în România” nu mai sunt o raritate

Curtea a analizat o gamă variată de proiecte sprijinite din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi a constatat că majoritatea erau încă operaţionale la sfârşitul perioadei de cinci ani prevăzute în legislaţie. Acest lucru era valabil în special în cazul proiectelor de infrastructură (de exemplu, în cazul sprijinului pentru reînnoirea satelor ori pentru construirea şi reabilitarea drumurilor, a reţelelor de alimentare cu apă şi a reţelelor de canalizare), întrucât infrastructura este proiectată în general pentru a dura mult timp. Dar o treime din proiectele de diversificare – proiecte vizând promovarea activităţilor neagricole sau sprijinirea unor noi oportunităţi de afaceri – nu mai erau active la momentul auditului, chiar şi în cazurile în care beneficiaseră de investiţii foarte importante. Investiţiile în structuri de cazare turistică se numărau printre proiectele de diversificare cel mai frecvent sprijinite.