Genomul cafelei arabica arată că este mai veche decât Homo sapiens, pe Pământ

Oamenii de ştiinţă au descifrat genomul cafelei arabica ajungând până la originile acesteia, o încrucişare naturală între alte două specii de cafea, produsă în urmă cu între 610.000 şi un milion de ani, în pădurile din Etiopia.

Conform constatărilor, această specie de cafea este mai veche decât specia noastră, Homo sapiens, apărută în Africa în urmă cu aproximativ 300.000 de ani, transmite marţi Reuters.

Cercetătorii au secvenţiat genomurile a 39 de soiuri de cafea arabica, inclusiv cele ale unui specimen din secolul al XVIII-lea, pentru a crea genomul de cea mai bună calitate de până acum al speciei, a cărei denumire ştiinţifică este Coffea arabica.

Oamenii de ştiinţă au descoperit, de asemenea, o regiune specifică din genom care ar putea fi esenţială pentru reproducerea sau aplicarea tehnicilor de inginerie genetică în vederea creşterii rezistenţei la boli.

„Arabica este una dintre cele mai importante culturi de bază din lume, constituind o mare parte din economiile agricole ale ţărilor în care este cultivată”, a declarat biologul specializat în evoluţia plantelor Victor Albert de la Universitatea din Buffalo, New York, unul dintre conducătorii studiului publicat săptămâna aceasta în jurnalul ştiinţific Nature Genetics.

„Ea reprezintă o parte importantă a mijloacelor de trai ale micilor actori locali, nefiind cultivată şi exploatată doar de marile companii. Cafeaua este o sursă bogată de antioxidanţi şi, bineînţeles, de cofeină – care mă ajută pe mine şi pe restul lumii să rămânem treji”, a adăugat Albert.

Cercetarea a demonstrat că populaţia speciei de cafea arabica a cunoscut ascensiunea, dar şi declinul de-a lungul mileniilor, odată cu încălzirea şi răcirea climei.

Cafeaua arabica a fost cultivată pentru prima dată de locuitorii din Etiopia şi Yemen, răspândindu-se ulterior în întreaga lume.

„Cafeaua şi omenirea sunt strâns legate de-a lungul istoriei. În multe state producătoare, cafeaua arabica reprezintă mai mult decât o cultură agricolă, ea face parte din cultura şi din tradiţia” ţărilor, a declarat Patrick Descombes, expert în genomică la Nestle Research şi profesor la Institutul Federal Elveţian de Tehnologie (EPFL), de asemenea conducător al studiului.

Potrivit constatărilor, cafeaua arabica prezintă o diversitate genetică scăzută din cauza unui istoric de consangvinizare şi a dimensiunii reduse a populaţiei sale.

Specia, sensibilă la dăunători şi boli, poate fi cultivată într-un număr limitat de localităţi în care condiţiile climatice sunt favorabile, iar ameninţarea unor boli este mai redusă.

Cercetarea „deschide calea către noi abordări de creştere”, care vor duce „la dezvoltarea de noi soiuri cu rezistenţă îmbunătăţită la boli, la schimbările climatice şi cu noi calităţi” în ceea ce priveşte aroma, a precizat Descombes.

Cafeaua este una dintre cele mai consumate băuturi din lume. Se estimează că sunt consumate zilnic 2,25 miliarde de ceşti de cafea. De asemenea, este una dintre cele mai tranzacţionate mărfuri. Cafeaua arabica reprezintă majoritatea producţiei mondiale de cafea.

Potrivit cercetătorilor, cafeaua arabica s-a format ca urmare a unei hibridizări naturale între două specii, Coffea canephora şi Coffea eugenioides. Specia canephora se numeşte cafea robusta, al cărei genom a fost secvenţiat în 2014.

Robusta este folosită de obicei sub formă de cafea instant, în timp ce arabica este considerată o cafea cu aromă superioară, fiind apreciată în general pentru gustul său mai echilibrat şi mai fin. Specia robusta este originară din pădurile din Africa ecuatorială.

„Robusta este cunoscută şi pentru că este destul de rezistentă la principalii dăunători şi boli ale cafelei – de aici şi numele său robusta, de la robust”, a spus Descombes.

Specia de cafea eugenioides creşte la altitudini mari, în Kenya.

Specimenul din secolul al XVIII-lea secvenţiat în cadrul studiului provine dintr-un eşantion păstrat la Londra, folosit de naturalistul suedez Carl Linnaeus pentru a denumi specia Coffea.

„Am reuşit să-i secvenţiem genomul şi, de fapt, am descoperit că acesta nu e prea apropiat de varietăţile cultivate în prezent”, a notat Victor Albert.