Doi lideri ai fermierilor români au tras un semnal de alarmă prin intermediul unei informări transmise la nivel național cu privire la viitorul terenului arabil de la noi din țară.
În viziunea lui Ionel Arion, președintele Pro Agro, și a lui Mircea Băluță, președintele UNCSV, în următorii nouă ani, România ar urma să piardă în favoarea străinilor nu mai puțin de 9,4 milioane hectare. Vina ar purta-o forma modificată a Legii 17/2014.
„Dacă se aprobă în forma inițială a proiectul legislativ L 107/2021 pentru modificarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan, riscăm să ajungem la 7 milioane de ha arabil, din 9.4 milioane de ha, deținute de străini”, au precizat cei doi.
Conform spuselor celor doi lideri ai fermierilor, principalul motiv al dezbaterii de-a lungul a doi ani a proiectului Legislativ (Plx. 336/2018) pentru modificarea Legii nr. 17/2014, privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan, a fost să fie prevenită specula cu terenuri agricole și să reducă și să combată fenomenul de acaparare a terenurilor din România, „fiind exemplul negativ cel mai elocvent din UE”.
Arion și Băluță au mai spus că, în condițiile în care Legea 175 a fost publicată și intrat în vigoare pe 13 octombrie 2020, Ordinul cu normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 17/2014 – actualizat la zi – a fost publicat și intrat în vigoare în 8 februarie 2021, iar proiectul legislativ L 107/2021 a fost înregistrat la Senat pe 9 martie 2021, la 30 de zile după intrarea în vigoare a normelor metodologice, fără a aștepta să treacă minimum 1 an pentru a vedea cum funcționează forma îmbunătățită, „este prematur ca orice parte interesată să se pronunțe și să spună că Legea nr. 17/2014 actualizată la zi nu este bună, din moment ce nu am așteptat nici să fie încheiate primele tranzacții inițiate după apariția normelor metodologice din 8.02.2021, ale prezentei legi”.
România ar putea pierde singura formă de menținere a terenurilor în proprietate autohtonă
Potrivit liderilor Pro Agro și UNCSV, la elaborarea și aprobarea Legii nr. 175/2020 au fost analizate împreună cu organizațiile profesionale din sectorul agricol, preluate și aprobate condiții din alte state europene, precum Franța și Germania, „motiv pentru care a și trecut la Curtea Constituțională”.
„Este foarte important pentru asigurarea securității alimentare și suveranității teritoriale a României, să rămână în vigoare obligația cumpărătorilor și/sau acționarilor persoanelor juridice care intenționează să achiziționeze teren extravilan agricol, de a avea domiciliul pe teritoriul național, cu minimum 5 ani înainte de tranzacție, preluată după modelul francez unde există această obligație pentru minimum 7 ani”, susțin fermierii români.
De altfel, în Germania, pentru a preveni specula cu terenuri agricole, preluate de către fondurile de investiții, s-a introdus obligația impozitării cu 80% a diferenței de preț, dacă se vinde terenul mai devreme de 10 ani.
În România, există în legea în vigoare, obligația impozitării cu 80% a diferenței de preț, dacă se vinde terenul mai devreme de 8 ani, de la momentul achiziției, la momentul vânzării.
„Aceste două elemente, sunt cele mai importante elemente de protecție, pentru a preveni specula cu terenuri agricole și exploatarea terenului în scopul pentru care a fost achiziționat. Dacă acestea vor fi eliminate din conținutul Legii nr. 17/2014, atunci vom rămâne fără nici un fel de protecție, nerespectând inclusiv principiul reciprocității”, mărturisesc cei doi.
Resursă strategică de interes național
Practic, mai spun liderii fermierilor, toate consultările și schimbările de legislație cu privire la acest subiect au fost „îndreptate împotriva terenului agricol” pentru ceea ce este, și anume „resursa strategica de interes național”. S-a invocat în acest context limitarea dreptul de proprietate care este de fapt, doar de „exploatare “ al acest bun.
Proprietarul are un drept de exploatare cu respect pentru fertilitatea solului și pentru calitățile lui de producție. Or, vânzarea terenurilor agricole la liber, reducând sancțiunile prevăzute în forma legislativă în vigoare, continuă procesul de fărâmițare și încurajează înstrăinarea în favoarea unor investitori speculativi, în detrimentul celui autohton care lucrează terenul, respectând un cod de bune practici.
„Facem un apel la parlamentari să conștientizeze, susțină și asigure, că forma proiectului legislativ L 107/2021 aprobată, menține condițiile privind domiciliul național, obligația achitării unui impozit de 80% pentru diferența de preț al terenurilor extravilane vândute mai devreme de 8 ani și să fie introduse articole noi care să statueze interzicerea dării în plată dacă nu se parcurge și respectă procedura din prezenta lege, introducerea unui plafon pentru persoanele fizice și juridice care vor să achiziționez teren, rămânând ca în arendă, să se poată exploata suprafețe nelimitat, de oricine”, au conchis liderii fermierilor.
