Ministrul Agriculturii şi dezvoltării rurale, Florin Barbu, a dispus o anchetă a Corpului de control în vederea verificării legalităţii acordării subvenţiilor pentru terenuri din Delta Dunării, având în vedere informaţiile apărute în spaţiul public referitoare la modalitatea de acordare a acestui nou tip de subvenţii.
Ministrul Agriculturii a solicitat ca din echipa de control să facă parte şi inspectori Antifraudă.
Potrivit informaţiilor apărute în presa centrală, Agenţia pentru Plăţi în Agricultură a blocat o cerere de plată de peste 5 milioane de euro într-o afacere legată de stuful din Delta Dunării, care acum este cerecetată şi de Parchetul European.
Potrivit PRO TV, o modificare legislativă promovată de actualul ministru al Agriculturii transforma terenurile din Deltă în păşuni pentru care se puteau primi subvenţii. Pentru banii europeni au depus actele două firme, în care au fost acţionari până anul trecut fiul lui Paul Stănescu şi un consilier al acestuia, iar firmele controlau tăierile de stuf din Deltă.
Parlamentul a modificat în octombrie 2023 o lege prin care zeci de mii de hectare de teren erau transformate în pajişte. La şefia comisiei de agricultură a Camerei Deputaţilor era social-democratul Florin Barbu. La două zile după publicarea legii în monitorul oficial, zeci de mii de hectare care apăreau în actele de cadastru ca fiind mlaştini sau bălţi au fost transformate peste noapte în păşuni. Câteva luni mai târziu, Ministerul Agriculturii condus de Florin Barbu a transformat stuful din Deltă în furaj pentru animale. Toate aceste modificări s-au făcut după ce, printre acţionarii a două firme care controlau aproape tot stuful din Deltă, au apărut fiul lui Paul Stănescu şi soţia unui preot din Tulcea, care i-a fost consilier lui Paul Stănescu, în perioada în care acesta era ministru al Dezvoltării, notează PRO TV.
”Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Florin Barbu, a dispus o anchetă a Corpului de control în vederea verificării legalităţii acordării subvenţiilor pentru paludicultură, având în vedere informaţiile apărute în spaţiul public referitoare la modalitatea de acordare a acestui nou tip de subvenţii. Ministrul agriculturii a solicitat ca din echipa de control să facă parte şi inspectori Antifraudă”, informează ministerul.
Pe parcursul elaborării fişelor de intervenţie din cadrul PNS 2023-2027 au fost organizate mai multe reuniuni tehnice consultative, acestea având rolul de a asigura pe de o parte transparenţa procesului decizional în raport cu partenerii relevanţi, si, pe de altă parte, de a îngloba contribuţiile acestora în procesul de elaborare a documentului programatic cu scopul asigurării eficienţei şi îmbunătăţirii adresabilităţii viitoarelor intervenţii.
Astfel, în cadrul acestui amplu proces de consultare, MADR a primit din partea mediului asociativ mai multe solicitări referitoare la posibilitatea de finanţare a activităţii de paludicultură – recoltarea stufului. Acest tip de sprijin se acordă şi de către alte state din Uniunea Europeană, respectiv Austria, Franţa, Lituania sau Suedia.
În urma analizei efectuate de către MADR privind posibilitatea finanţării zonelor unde are loc activitatea de recoltare a stufului, a reieşit că, din materialele ştiinţifice elaborate de institutul de specialitate INCDDD Tulcea se constată că paludicultura are efecte benefice atât pentru mediu, cât şi din punct de vedere economic.
Producătorii de carne de vită spun că pierd în jur de 1.000 de lei pe cap de animal
”Din punct de vedere economic, paludicultura poate contribui la producerea de biomasă, cerinţă esenţială a Green Deal şi a programului european Fit 55, poate conduce la producerea de îngrăşământ organic natural, fiind astfel şi o sursă pentru hrana animalelor din aceste zone. Din punct de vedere al mediului, activitatea de paludicultură contribuie la sechestrarea dioxidului de carbon (cca. 10-16 t/ha anual) şi a gazelor cu efect de seră în solurile organice, reprezentând o strategie inteligentă de luptă împotriva schimbărilor climatice, promovată prin Green Deal. În plus, această activitate contribuie la conservarea biodiversităţii în zona de protecţie integrală Natura 2000 care constituie, de altfel şi Patrimoniu UNESCO. Din punct de vedere social, dat fiind că paludicultura este o activitate specifică Deltei Dunării subliniem importanţa sa prin prisma integrării forţei de muncă dintr-o zonă subdezvoltată economic, dar şi faptul că prin aceasta se păstrează tradiţiile şi specificul zonei (recoltarea manuală a stufului)”, anunţă ministerul.
