Autorităţile de la București ar trebui să realizeze o campanie media de informare pentru prevenirea răspândirii pestei porcine africane (PPA) pe modelul celei împotriva coronavirusului.
Și asta în condițiile în care şeful acţiunii de combatere a PPA este aceeaşi persoană care a condus şi acţiunea de combatere a pandemiei, Raed Arafat, a declarat, joi, 8 iulie 2021, Adrian Balaban, membru în Consiliul Director al Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), medic veterinar şi fermier.
„Aşa cum apăreau la televizor, când a început nebunia cu COVID, aşa ar trebui să facă şi acum să apară la televizor, întrucât conducătorul acţiunii de combatere a pestei porcine africane în România, spre surprinderea tuturor, este acelaşi care a fost şi conducătorul acţiunii de combatere a pandemiei de COVID în România, Raed Arafat.
Deci acelaşi personaj ar trebui să apară şi să spună că avem în continuare problema asta (n.r. – pesta porcină), fiţi conştienţi că nu scăpăm de ea, dacă nu adoptăm anumite măsuri, de igienă personală şi de biosecuritate în exploataţiile de creştere a porcilor”, a afirmat, într-o conferinţă de presă, Adrian Balaban, citat de Agerpres.
Recomandările Comisiei Europene
Reprezentantul APCPR a subliniat că toate recomandările Comisiei Europene (CE) încep cu recomandările de informare şi conştientizare a cetăţenilor.
„Toate recomandările care au venit de la Comisie, inclusiv legislaţia europeană pentru prevenirea şi combaterea pestei porcine, încep aşa: «informarea şi conştientizarea cetăţenilor asupra riscului răspândirii virusului peste porcine şi a consecinţelor sale economice». Toate încep aşa!
ANSVSA a primit bani din 2016 pentru asta. Aşa cum s-au făcut campanii de informare pentru COVID trebuiau să strecoare pe lângă COVID că mai există şi pesta porcină africană, care nu vă afectează pe voi direct, nu veţi muri, în schimb vă arde la buzunar”, a precizat Balaban.
Informații insuficiente
Alt fermier şi membru în Consiliul Director al APCPR, Sorin Lupaşcu, a subliniat că mesajul transmis populaţiei de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), care preciza că pesta porcină nu se transmite la om, a fost insuficient.
„Ei n-au spus decât că nu vă cauzează, că nu se transmite la om. Asta a fost campania: pesta porcină nu afectează sănătatea oamenilor. Dar n-au spus niciodată oamenilor să se spele, să-şi schimbe încălţările, să nu se ducă niciodată la porcul vecinului, să nu-şi ţină porcul în curte nas în nas cu porcul vecinului, chestii absolut elementare.
Deci nu cerem să le scoată porcii din case, să le interzică, deşi poate o perioadă, ca să scăpăm, cum au încercat bulgarii. Până la urmă aşa îl aperi, asta vrem toţi – porci sănătoşi”, a afirmat Sorin Lupaşcu.
„Nu s-a făcut niciun fel de educaţie”
Lupașcu a mai precizat totodată că APCPR nu sprijină măsura interzicerii creşterii porcilor în gospodărie, dar în continuare foarte mulţi oameni care îşi cresc porcii în curtea proprie nu aplică nicio măsură de biosecuritate pentru prevenirea răspândirii PPA.
„Primul pas pe care l-a făcut (n.r. – Spania, dată drept exemplu pentru prevenirea PPA) a fost scoaterea porcilor din intravilan. Adică s-a cam terminat cu porcul din fundul curţii. Şi în momentul în care l-au scos, deja s-a acreditat noţiunea de fermă şi s-a putut lucra altfel cu ferma. Acolo au început să aplice pe rând şi bunăstare, şi biosecuritate, toate, pentru că este mult mai uşor de controlat porcul acolo decât în fundul curţii.
Eu nu propun treaba asta, îmi este clar că ar fi foarte greu de implementat aşa ceva, noi nu suntem împotriva creşterii porcului de către cine vrea. Dar faptul că s-a spus într-una doar că nu cauzează, nu produce efecte asupra sănătăţii omului, a fost total insuficient. Nu s-a făcut niciun fel de educaţie în sensul acesta. În continuare sunt foarte mulţi cetăţeni români care cresc porci şi n-au noţiunea de biosecuritate câtuşi de puţin. Adică nimic-nimic!”, a atras atenţia fermierul Sorin Lupaşcu.
Cu degetul către ANSVSA
Pe de altă parte, fermierul şi reprezentant al APCPR Adrian Balaban s-a arătat nemulţumit de faptul că specialiştii ANSVSA nu au reuşit încă să identifice exact care verigă anume din sectorul creşterii porcilor favorizează transmiterea virusului.
„Noi suntem totuşi destul de departe de China, pe noi ne interesează mai mult ce e în ograda noastră. În ograda noastră suntem în momentul de faţă lăsaţi de izbelişte şi la noi cam scapă cine poate. Chiar dacă am investit în biosecuritate zeci de milioane de euro, toate firmele comerciale mari au făcut investiţii uriaşe în biosecuritate – tot nu ştii de ce să te păzeşti. Noi în continuare aşteptăm – nu avem nicio anchetă epidemiologică finalizată şi dată publicităţii în care să ne spună clar pe unde intră boala, de ce anume să ne ferim.
Totuşi, România are cel mai mare număr de focare la nivel european. La un moment dat cred că ne băteam cu China la numărul de focare. Chiar nu au fost în stare colegii noştri din ANSVSA, cu atâta experienţă, să stabilească o ierarhie? (Virusul, n.r.) vine pe transport, vine cu furajele, vine prin aer, vine prin păsări… Suntem lăsaţi aşa… Îmi aduc aminte, în 2018, 2019, 2020, am stropit ferma şi cu elicopterul, nu mai ştim ce să mai facem. Mai apare câte o publicare că au descoperit că nu ştiu ce tăune care era printr-un grajd avea pe el virusul pestei porcine”, a menţionat Balaban.
Haos legislativ la ANSVSA
Nu în ultimul rând, reprezentantul APCPR a susţinut că ANSVSA nu verifică respectarea numeroaselor legi care reglementează creşterea porcilor.
„Autoritatea are vreo 20 de legi şi ordonanţe care se bat cap în cap şi ei nu ştiu pe care să o aplice prima. Începând de la prima lege, cea care te obligă să te duci să-ţi iei acel cod de exploataţie de la medicul veterinar, şi până la nu ştiu câte legi mai au ei în continuare, toate acele legi îţi spun ce ar trebui tu să faci. La ei nu există imposibilitate legală, există un blocaj mental. Ei sunt blocaţi, le e frică să facă absolut orice. Au tot ceea ce le trebuie, doar să le aplice.
Acum vor să mai inventeze încă o lege, un fel de Constituţie a creşterii porcului în România şi asta să rezolve toate problemele. Cum va rezolva acea lege toate problemele, că tot va trebui cineva s-o aplice? De ce nu aplică cele 40 de legi sau câte au ei acum? Există legislaţie specifică pentru pesta porcină africană. Există legislaţie sanitară veterinară. Există legislaţie pentru modul în care trebuie înregistrate şi autorizate exploataţiile de creştere a animalelor, pentru transport, pentru toate. Cum adică nu există?”, a transmis Adrian Balaban.
O așteptare de patru ani
La rândul său, preşedintele APCPR, Ioan Ladoşi, a apreciat că în ultimii patru ani autorităţile nu au făcut nimic eficient pentru prevenirea răspândirii PPA.
„E o aşteptare din partea noastră de aproape patru ani. În realitate, în toţi aceşti patru ani putem spune că autorităţile române practic nu au făcut nimic eficient şi ceva care să poată fi implementat. Trebuie să recunoaştem că există pe agenda autorităţilor un proiect de ordonanţă de urgenţă care se doreşte a fi un act normativ care să reglementeze din toate punctele de vedere controlul acestei boli.
„Din perspectiva noastră, realitatea e simplă: în aceşti patru ani nu s-a întâmplat nimic concret şi eficient să fie implementat astfel încât să se stopeze boala. (…) Să privim cu circumspecţie declaraţiile acestea care apar din partea autorităţilor cum că numărul de focare a scăzut în ultima vreme şi acesta este un semn bun. Ştiţi foarte bine că statisticile pot fi privite din mai multe puncte de vedere.
„Churchill avea o vorbă foarte înţeleaptă: dacă vrei cu adevărat nişte statistici bune trebuie să ţi le faci singur. Ori se pare că autorităţile cam asta fac, îşi fac singure statisticile. Dacă privim lucrurile în realitate, nu ne aflăm sub nicio formă într-o situaţie mai bună decât anul trecut la această dată în privinţa cazurilor cumulate de focare de pestă porcină africană în ţara noastră”, a conchis preşedintele APCPR.
Potrivit datelor ANSVSA, la data de 2 iulie erau active în România 95 de focare de pestă porcină africană, din care unul în exploataţii comerciale şi două focare în exploataţii comerciale de tip A, fiind afectate 34.708 porcine.
În perioada 2019 şi până în prezent, au fost stinse 3.200 de focare de pestă porcină africană.
 pe modelul celei împotriva coronavirusului.){kind=link}