Paștele Cailor, sărbătorit de bulgarii din Târgoviște

0
Sursa foto- targovistenews.ro
- Reclamă -

Asociaţia „Zaedno” a Bulgarilor din Târgovişte a organizat în zilele de 19 şi 20 martie 2016, sărbătoarea „Tudoriţa – Konski Velikden” ( Paştele Cailor ). Manifestarea a beneficiat de sprijinul Consiliului Judeţean Dâmboviţa, prin Centrul Judeţean de Cultură Dâmboviţa, al Primăriei Municipiului Târgovişte, Primăriei comunei Băleni şi Primăriei comunei Petreşti.

Sâmbătă, 19 martie, ora 10:30,  a avut loc deschiderea evenimentului în cartierul “Matei Voievod” din Târgovişte. De asemenea, în comuna Petreşti, sat Puntea de Greci, au avut loc duminică după amiază mai multe manifestări. Printre acţiunile desfășuate în cele două zile s-au numărat concursuri hipice (paradă, dresaj, frumuseţe, îndemânare lucrări agricole), momente artistice şi o festivitate de premiere.

Paştele Cailor sau Konski Velikden, obicei unic în România, specific comunităţii bulgarilor de la Târgovişte, se săbătorește în prima sâmbătă a Postului Mare. Potrivit calendarului ortodox, aceasta este ziua Sfântului Teodor sau Todorovden, în limba bulgară, potrivit informațiilor furnizate de Asociaţia „Zaedno”. Aceasta este și ziua în care grădinarul bulgar merge la biserică împreună cu calul său pentru a primi binecuvântarea preotului pentru a fi sănătoşi în anul care urmează. La biserică, preotul îi binecuvântează cu apă sfinţită şi cu konceta (căluţi din aluat de pâine) pentru sănătate. După slujba religioasă femeile oferă konceto bărbatului, iar acesta împarte darul în două părţi egale, jumătate o mănâncă el, jumătate o dă calului, pentru a întări legătura dintre ei. Muncile de primăvară începeau în credinţă şi speranţă de mai bine.

 Istoria Cartierului Matei Voievod

 Cum se explică prezența unui grup etnic bulgar la marginea Târgoviştei?

Steliana  Grasu – Bulgarii de la Targoviște

În evul mediu, când aproape întreaga Peninsula Balcanică a fost transformata în paşalâcuri turceşti, ţările Romane, îmbinând rezistenta militară cu iscusinţa diplomatică, şi-au păstrat o largă autonomie internă. Plasate în apropierea capitalei Imperiului Otoman, teritoriile bulgăreşti au avut cel mai mult de suferit, turcii transformând în ruine oraşe, târguri şi sate înfloritoare, încât mulţi bulgari au fost nevoiţi sa se refugieze. Boieri sau călugări, târgoveţi sau cărturari, oşteni, meşteşugari sau ţărani, intelectuali, ei au găsit la noi azil şi condiţii de muncă, obţinând uneori poziţii economice înfloritoare. În secolele XV-XVI, aproape unica soluţie pentru bulgari în fata presiunii otomane era fuga în tarile romane.

- Reclamă -

Aceste treceri la nord de Dunăre, care încep de prin secolul XIV, au atins punctul culminant în timpul războaielor ruso-turce şi mai ales cu prilejul celor din 1806-1812 şi 1827-1829. Datorita lor, la sfârşitul secolului al XIX-lea găsim numeroase aşezări bulgare, orăşeneşti şi ţărăneşti, atât în Ţara Românească, cât şi în Moldova.

S-au aşezat la nord de Dunăre în condiţii de securitate aproape deplină. Brăila, Giurgiu, Turnu, fostele raiale turceşti, cât şi satele din Lunca Dunării, vor absorbi acest element balcanic, cunoscut prin hărnicie şi sobrietate.

Trecerea sârbilor, bulgarilor şi altor popoare din Balcani peste Dunăre în Ţara Româneasca se făcea fie în grupuri, fie individual. Şi intr-un caz şi în altul, cauza era dorinţa de a scăpa de prigoana turceasca. Cei ce veneau în grupuri continuau să trăiască aici, în mijlocul comunităţii, după datinile şi obiceiurile din locurile părăsite. Ceilalţi se pierdeau de obicei în masa localnicilor, căutând alinare unor drame care i-au determinat sa părăsească plaiurile dragi ale tarii natale.

Principatele Române au constituit multă vreme un loc de refugiu pentru popoarele din sudul marelui fluviu supuse direct sălbaticei apăsări otomane. Este sigur că popoarele din Peninsula Balcanică s-au bucurat, de-a lungul atâtor secole de suferinţă şi umilire, de cel mai cald şi dezinteresat sprijin din partea poporului român, care, neputând adesea să-i ajute mai mult, le oferea ospitalitate celor mai greu loviţi.

Din menţiunile documentare şi din amintirile celor de azi, conchidem că de obicei cei care au venit mai târziu se opreau acolo unde se găseau mai dinainte elemente balcanice, fapt explicabil, dealtfel, prin înclinarea firească a oamenilor de a se simţi mai bine lângă cei mai aproape lor, şi apoi nu trebuie exclusă posibilitatea unor legături permanente între cei care se strămutaseră în nordul şi cei ce rămăseseră în sudul Dunării.

Aşa se pare ca stau lucrurile şi cu bulgarii din marginea de S.E. a Târgoviştei, cartierul „Matei Voievod”, potrivit informațiilor publicate pe site-ul comunității bulgare din Târgoviște.

- Reclamă -

Lasă un comentariu

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.