Subvenția de 100 de euro pe hectar, pe an, aprobată de Guvernul României pentru fermele piscicole și de acvacultură, considerată de piscicultorii din județul Tulcea primul ajutor real din anul 2007, când s-a instituit rețeaua Natura 2000, este infimă față de costul de producție real care se ridică la cel puțin 800 de euro pe hectar, pe an, a declarat, vicepreședintele Patronatului Peștelui din România (PPR), Alexandru Bonea, arată Agerpres..
Rețeaua Natura 2000, principalul instrument al Uniunii Europene de conservare a ariilor naturale protejate, a fost legiferată în România prin ordonanța de urgență nr. 57/2007, prevede restricții pentru fermele de piscicultură, acvacultură și cele din agricultură și urma ca în termen de 90 de zile să fie succedată de norme metodologice prin care să se acorde sprijin producătorilor din zonele protejate.
În ciuda faptului că, în anul 2011, legiuitorul a revenit asupra statutului acestor arii naturale, până în prezent fermele de piscicultură și acvacultură nu au primit sprijin din partea statului.
”Suma pe care ar urma să o primim este infimă față de costurile de producție reale care se ridică la 800-1.000 de euro pe hectar, pe an. Trebuie făcută o diferențiere între luciile de apă din țară, din Bistrița-Năsăud, de exemplu, unde nu sunt pelicani sau alte păsări ihtiofage, și cele de aici, din Delta Dunării. Subvenția este infimă în comparație cu pierderile. Proprietarii sau administratorii pădurilor primesc, de exemplu, 400 de euro pe hectar, pe an, începând din 2023”, a menționat vicepreședintele PPR.
Vezi și Carnea de vită românească: vânzări de peste 150.000.000 de euro anual
În perioadele de programare 2007-2013 și 2014-2021, firmele de piscicultură și acvacultură din ariile naturale protejate au avut acces la fondurile europene pentru a primi subvenții, dar au întâmpinat dificultăți în accesarea finanțărilor și s-a creat o concurență neloială. În plus, subvenția pentru combustibil în piscicultură și acvacultură implică foarte multă birocrație și este și ea nesemnificativă.
”Suma pe care o compensezi nu e valoarea totală a accizei”, a precizat Alexandru Bonea.
Guvernul României a adoptat săptămâna trecută o hotărâre care vizează plata unui sprijin pentru fermele piscicole aflate în arii naturale protejate și care au anumite interdicții.
”Este un lucru foarte bun pentru că o activitate de acvacultură susținută în Delta Dunării reduce presiunea în habitatele naturale. Un pește pe care-l luăm din amenajările piscicole este un pește pe care nu-l mai prindem din mediul natural și satisfacem nevoile și ale turiștilor, și ale operatorilor economici și oferim o predictibilitate, pentru că asta este principala problemă ridicată de multe unități turistice, faptul că nu au o predictibilitate a aprovizionării cu pește din Deltă”, a menționat guvernatorul Rezervației Biosferei Delta Dunării, Bogdan Bulete.
Potrivit datelor făcute publice pe site-ul Consiliului Județean, în Tulcea există 24 de amenajări piscicole cu o suprafață totală de 34.906,23 de hectare.
