Producția de zahăr din România continuă și în 2026, însă la un nivel mult mai redus comparativ cu perioada în care țara avea mai multe fabrici active și suprafețe extinse cultivate cu sfeclă de zahăr. În prezent, industria locală funcționează cu doar câteva unități importante de procesare, iar o mare parte din zahărul consumat pe piața internă provine din import sau din rafinarea zahărului brut adus din afara Uniunii Europene.
România mai produce zahăr în 2026? Ce s-a întâmplat cu fabricile locale și de ce piața depinde tot mai mult de importuri
Totuși, sectorul nu a dispărut complet. Fermierii continuă să cultive sfeclă de zahăr, iar fabricile rămase active încearcă să își mențină producția într-un context marcat de costuri ridicate, concurență externă și schimbări majore în agricultura europeană. În 2026, producția locală este susținută atât de investițiile private, cât și de interesul pentru reducerea dependenței de importuri.
Suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr a crescut în 2026
Potrivit Federației Cultivatorilor de Zahăr din România, suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr este estimată în acest an între 15.000 și 16.000 de hectare, în creștere față de 2025, când au fost cultivate aproximativ 14.600 de hectare.
Creșterea vine într-un moment în care fermierii încearcă să păstreze această cultură profitabilă, în ciuda costurilor ridicate pentru energie, combustibil și inputuri agricole. În același timp, procesatorii locali încearcă să își securizeze materia primă prin contracte pe termen mai lung cu agricultorii.
Una dintre cele mai importante mișcări din piață a fost relansarea activității de la fabrica de zahăr din Luduș. Pentru campania din 2026, unitatea și-a propus contractarea unei suprafețe de aproximativ 6.000 de hectare cultivate cu sfeclă de zahăr.
Vezi și: Fructele care au mai mult zahăr decât crezi. Nu sunt „interzise”, dar contează cât mănânci
Câte fabrici de zahăr mai funcționează în România
În ultimii ani, industria zahărului din România a trecut printr-un declin accentuat, după închiderea mai multor fabrici istorice. În prezent, printre cei mai importanți jucători activi se numără AGRANA România, care operează unități la Roman și Buzău.
Conform informațiilor publicate de companie, fabrica din Roman procesează atât sfeclă de zahăr, cât și zahăr brut importat, în timp ce unitatea din Buzău funcționează în principal ca rafinărie pentru zahăr brut provenit din țări precum Brazilia sau Thailanda.
În paralel, fabrica de la Luduș a revenit în atenția pieței după schimbările de acționariat din 2026. Consiliul Concurenței a aprobat tranzacția prin care antreprenoarea Mihaela Elena Neagu a preluat Fabrica de Zahăr Premium Luduș SA.
România produce zahăr, dar importurile rămân esențiale
Deși există producție locală, România continuă să depindă puternic de importuri pentru a acoperi consumul intern. O parte semnificativă din zahărul aflat pe piață provine fie din rafinarea zahărului brut importat, fie direct din alte state europene și din afara UE.
Specialiștii din industrie susțin că una dintre cele mai mari probleme rămâne reducerea numărului de fabrici și scăderea suprafețelor cultivate în ultimii 15-20 de ani. În trecut, România avea mai multe unități importante de procesare și un grad mai mare de independență în producția de zahăr.
Totuși, evoluțiile din 2026 arată că există încercări de revitalizare a sectorului, mai ales prin investiții private și prin reluarea unor capacități de producție considerate strategice pentru industria alimentară.
Ce perspective are piața zahărului în următorii ani
Analiștii din agricultură consideră că piața zahărului va rămâne volatilă, influențată de prețurile energiei, condițiile climatice și costurile logistice. În același timp, cererea pentru produse alimentare procesate menține interesul pentru producția locală de zahăr.
Pentru fermieri, cultura sfeclei de zahăr poate deveni din nou atractivă dacă există stabilitate contractuală și sprijin pentru modernizarea producției. În lipsa unor investiții consistente, însă, România riscă să rămână dependentă în mare măsură de zahărul din import.
