După ploile torențiale de ieri, fermierii români se află într-un echilibru delicat: deși grâul s-a bucurat de precipitații binevenite, culturile sensibile din sudul țării, precum cele din Oltenia, au fost compromise de temperaturile extreme. Zonele mai nordice și estice au beneficiat, pentru moment, de o explozie de vegetație, însă sprijinul surplus de umiditate trebuie gestionat atent pentru a preveni inundațiile și degradarea solului.
Recolte puse la încercare: ploile abundente au salvat, dar și periclitat culturile
În ansamblu, veștile sunt contradictorii. Pe de o parte, autorități precum Ministerul Agriculturii și Comisia Europeană anticipează o producție record de cereale (grâu, orz, porumb); pe de altă parte, fermierii avertizează că revenirea la profitabilitatea din anii anteriori va fi dificilă, având în vedere costurile ridicate și resursele limitate la dispoziție.
1. Un plus de apă – beneficiu sau risc?
În zonele precum Moldova și Transilvania, umiditatea recentă susține dezvoltarea grâului: se estimează o recoltă record pentru 2025, chiar cu 5‑6× mai mare față de anul trecut. În schimb, în Oltenia, excesul de umezeală combinat cu căldurile intense a cauzat pierderi, afectând în special culturile sensibile și reducând randamentele în acele zone.
Vezi și: Ploile din ultimele zile: salvare pentru unii fermieri, dezastru pentru alții
2. Prognoze pentru rezultate record
Ministerul Agriculturii urmărește un volum de grâu între 14–15 milioane tone, iar consultanții estimează aprox. 13–13,3 mil tone – totuși, un record național. Se preconizează, de asemenea, o relansare a porumbului și a floarea‑soarelui, cu producții recuperate față de anii precedenți afectați de secetă.
3. Fermierii, între optimism și realitate
Fermierii recunoscuți de Digi24 spun că ploaia a revitalizat culturile, însă resursele financiare rămân reduse după ani de secetă și recoltă slabă. Cu toate acestea, susțin că reziliența e fragilă: fără capital, tehnică performantă și prețuri avantajoase la inputuri, „mulți visează, dar nu vor recupera pierderile”.
4. Absorbția apei – între natura terenului și infrastructură
Solul din zonele centrale și nordice are o capacitate bună de retenție a apei, iar precipitațiile regulate au refăcut rezervele solului.Totuși, riscul inundațiilor persistă acolo unde sistemele de drenaj sunt neperformante, ceea ce poate conduce la supra‑umidificare, boli fungice și pierderi de recoltă în zone joase sau cu drenaj deficitar.
Înfrângerea secetei a revitalizat în multe locuri agricultura românească, iar prognozele indică o recoltă record de cereale în 2025. Totuși, această revenire nu este uniformă – regiunile cu călduri toride și infrastructură precară încă se confruntă cu dificultăți, iar fermierii avertizează că însănătoșirea sectorului agricol necesită investiții, prețuri corecte și recapitalizare.
În final, ploaia de ieri este un pas înainte, dar nu totul este salvat: următoarele luni – și cum se vor gestiona resursele actuale – vor determina dacă provocările anilor secetoși vor putea fi depășite pe deplin.
Sursa: digi24.ro
