România importă carne de porc din Ungaria, în ciuda potențialului local de 15 milioane de kg din rasele Mangalița și Bazna. Carnea însă nu este de Mangalița sau Basna, ci rasele sunt încrucișate cu cele de carne, deci românii mănâncă un produs pe jumătate ”fake”, dar la prețuri cu 40% mai ridicate.
România se confruntă cu o dependență majoră de importurile de carne de porc, acoperind doar 45% din consumul intern din producția proprie. În ciuda potențialului ridicat de producție al raselor tradiționale autohtone Mangalița și Bazna, care ar putea asigura 15 milioane de kilograme de carne pe an, importurile din Ungaria continuă să concureze puternic, în special datorită prețurilor semnificativ mai mici.
Vezi cum crește un fermier român din Harghita cele două rase de porci: Fecső Attila: produsele obținute din Mangalita sunt total superioare celorlalte rase, atât ca gust, aspect fizic, cât și la calitate
Problemele fermierilor români cu importurile hibrid din Ungaria
Potrivit lui Cleja Ioan, președintele Asociației Crescătorilor de Suine Autohtone Mangalița și Bazna, importurile de carne hibridă din Ungaria, care combină rasele Mangalița și Duroc, subminează serios competitivitatea fermierilor locali. Aceste produse sunt etichetate ca „carne de Mangalița”, deși provin dintr-o încrucișare între rase, și sunt vândute la prețuri cu până la 40% mai mici decât cele ale producătorilor autohtoni. În plus, procesul de amestecare al raselor permite porcului să atingă o greutate de 150 kg mult mai repede, ceea ce reduce costurile pentru fermierii din Ungaria.
Rasele Mangalița și Bazna, cu un potențial ecologic și tradițional, sub sprijinul statului
În ciuda acestor provocări, România dispune de un patrimoniu genetic valoros în rasele de porci Mangalița și Bazna, care sunt ideale pentru creșterea extensivă și pentru producția de carne ecologică și tradițională. Ministerul Agriculturii a subliniat faptul că cererea pentru produse ecologice și tradiționale este într-o continuă creștere, iar fermierii români beneficiază de subvenții pentru aceste rase, de 2.300 de lei pe scroafă pe an.
Dificultăți birocratice și importuri neloiale
Totuși, fermierii se confruntă cu dificultăți semnificative în a-și extinde producția și a vinde la scară largă. Procedurile administrative sunt greoaie, iar testele de genotipare pentru certificarea purității raselor sunt mult mai scumpe în România decât în alte țări. Mai mult, din cauza dificultăților birocratice, exporturile de carne de Bazna și Mangalița sunt aproape imposibile pentru producătorii locali.
Oportunități și provocări pentru sectorul de carne de porc din România
Deși România are un potențial de producție de aproximativ 100.000 de porci pe an, fermierii se confruntă cu o competiție neloială din partea importurilor din Ungaria și cu un sistem birocratic care face dificilă creșterea producției autohtone. În acest context, autoritățile române vor să sprijine sectorul prin subvenții și politici favorabile, dar pentru a ajunge la o producție sustenabilă, este nevoie de măsuri care să protejeze mai eficient fermierii locali și să reglementeze mai bine importurile.
