Cum preparatele și brandurile românești își croiesc drum în clasamentele internaționale, alături de marii jucători culinari ai lumii
Gastronomia contemporană seamănă tot mai puțin cu o listă de rețete. Ea se construiește pe identitate, pe tradiție, dar și pe capacitatea de a dialoga cu lumea largă. În ultimii ani, bucătăria românească a început să apară tot mai des în clasamente internaționale — nu prin strategii de marketing elaborate, ci pentru simpla valoare gustativă a produselor și preparatelor care ne definesc.
Platforma TasteAtlas, o enciclopedie gastronomică globală bazată pe opiniile consumatorilor, experților culinari și criticilor internaționali, include multe dintre aceste preparate și branduri autohtone în topurile sale — alături de nume consacrate la nivel mondial.
Preparate românești cu rezonanță internațională
În topurile TasteAtlas care cataloghează cele mai apreciate preparate tradiționale din lume, România este reprezentată de mai multe feluri de mâncare care alcătuiesc repertoriul emanat de bucătăria noastră de acasă:
Sarmale
Sarmalele ocupă constant un loc în topurile internaționale ale preparatelor tradiționale. Bucată de suflet a bucătăriei românești, umplute cu carne și orez, învelite în foi de varză sau viță, ele sunt recunoscute pentru echilibrul gustului și consistența aromelor.
Ciorba de burtă
Considerată un etalon al bucătăriilor Est-Europene, ciorba de burtă surprinde prin consistența bogată și echilibrul dintre elementele acru-cremoase — o combinație relativ rară pe alte continente.
Ciorba rădăuțeană
Variantă distinctă, cu arome pătrunzătoare, ciorba rădăuțeană apare în clasamente ca una dintre supele sofisticate ale regiunii, remarcate pentru caracterul lor unic.
Mititei
Mici sau mititei — simbol al grătarului românesc — sunt mai mult decât un simplu preparat. Ei reprezintă cultura stradală a gustului, recunoscută pentru amestecul de condimente și modul în care carnea este tratată înainte de coacere.
Tochitura
O altă emblemă a zonei de sud-est a Europei, tochitura apare pe hărți gastronomice ca un exemplu de bucătărie rustică cu potențial internațional — consistentă, onestă și adaptată climei temperate.
Aceste preparate nu sunt simple puncte de pe o hartă. Ele descriu un mod de a gândi mâncarea, o relație între gust, comunitate și memorie.
Branduri românești prezente în topurile globale
Pe lista produselor tradiționale, câteva mărci sau tipuri de produse românești au reușit să le depășească granițele locale și să apară în evaluări internaționale:
Cașcavalul afumat românesc
Produs tradițional inclus în clasamentele celor mai apreciate brânzeturi la nivel global, cașcavalul românesc cu profil afumat este elogiat pentru textura și aroma sa bine definite — un exemplu de produs local care se poate compara cu tradiții similare din Italia sau Franța.
Babic
Un salam tradițional din zona Buzăului, Babic este un produs cu personalitate, apreciat pentru intensitatea gustului și modul în care carnea este tratată și maturată. În topurile de specialitate apare ca un exemplu de mezel tradițional al regiunii sud-est europene.
Magiunul de prune de Topoloveni
Puține produse românești sunt atât de clar identificate internațional precum magiunul de prune, în special cel asociat zonei Topoloveni. În topurile TasteAtlas dedicate gemurilor și preparatelor din fructe, magiunul românesc se remarcă printr-un detaliu esențial: nu încearcă să fie altceva decât este.
Brânza De Colțești
Brandul românesc ocupă poziția 80 în Top 100, alăturându-se altor două nume autohtone care au apărut în edițiile anterioare: Brânză Fermentată Horezu, produsă de Five Continent, și Gyergyói Kézműves Sajt, realizată de Caritas în Gheorgheni.
Vezi și Brânza de burduf, singura brânză românească în topul Taste Atlas 2024
În umbra marilor branduri mondiale
Este relevant să menționăm că, în topurile publicate de TasteAtlas, aceste produse românești apar alături de preparate considerate emblematice pentru gastronomia mondială — așa cum sunt:
Pasta alla Carbonara (Italia) — simbol al bucătăriei italiene;
Sushi (Japonia) — reprezentant al armoniei gustului și tehnicii;
Steak de Kobe (Japonia) — un etalon al calității cărnii;
Croissant (Franța) — figură emblematică a patiseriei europene.
Această prezență în același cadru de evaluare nu este întâmplătoare. Ea spune, în termeni gastronomici, că produsele cu rădăcini locale pot ține un dialog gustativ cu cele mai renumite preparate mondiale.
Ce spune această prezență despre bucătăria românească
Este tentant să cităm doar statistici sau poziții în clasamente. Însă prezența preparatelor și produselor românești în topurile internaționale TasteAtlas are o valoare mult mai profundă: vorbește despre identitatea distinctă a bucătăriei românești, arată că preparatele simple, tradiționale, pot concura pe scena globală și ne amintește că mâncarea este un limbaj universal — dacă este bună.
Într-o epocă în care bucătăriile moderne sunt tot mai converge, iar tendințele trecătoare se schimbă rapid, găsirea înrădăcinată în gustul local devine un avantaj cel puțin la fel de valoros ca originalitatea sau tehnica de avangardă.
TasteAtlas ca reper gastronomic
TasteAtlas nu este un clasament „oficial” organizat de o instituție, dar reprezintă una dintre cele mai consultate resurse independente pentru evaluarea bucătăriilor lumii.
Bazată pe ratinguri ale utilizatorilor, opinii ale criticilor culinari și o hartă globală a produselor locale, platforma oferă perspective asupra felului în care gusturile sunt percepute la nivel global.
Faptul că preparate românești apar constant pe aceste liste dovedește că bucătăria locală nu este ignorată — ci că răspunde unei curiozități autentice a publicului internațional.
România are deja o „amprentă” recognoscibilă
România nu are (încă) un brand gastronomic global consolidat la nivel de țară — ca Italia sau Franța. Dar, la nivel de produse și preparate, bucătăria noastră începe să creeze o „amprentă” recognoscibilă. Sarmalele, ciorbele sau produsele din carne tradiționale sunt acolo unde gusturile simple și oneste întâlnesc aprecieri internaționale.
Și, poate mai important decât orice clasament, această prezență ne amintește ceva esențial: gustul bun nu are nevoie de reclame; el este recunoscut de oameni.
