Producțiile medii din România sunt undeva la jumătate, în general, față de potențial. O recunosc oficialii de la Ministerul Agriculturii, cei de la statistică, dar și fermierii. De vină sunt o grămadă de factori, de la lipsa sistemului de irigații, a capitalului de lucru, până la secetă.
Specialiștii de la Fundulea spun chiar că nu ar trebui să ne comparăm cu producțiile obținute de țări precum Franța sau Germania, ci mai mult cu Italia sau Spania care au condiții climatice asemănătoare cu cele din România.
Fermierii sunt conștienți de toate aceste lucruri și recunosc că se poate face mult mai mult, în ciuda problemelor numeroase cu care se confruntă la fiecare pas.
„Avem capacitate de creștere uriașă și am ales să promovăm porumbul pentru că este o cultură care poate fi rentabilă, care poate aduce bunăstare fermierilor. Este o cultură care este destul de bine adaptată fermierilor din România. Din păcate, în fermele mici se face agricultură ca pe vremea de dinaninte de razboi, iar producțiile și randamentele sunt foarte jos. Astept momentul când vom depăși 20 milioane de tone și sper să fie aproape. Acum suntem departe de acest deziderat.
România poate să producă și trebuie să producă probabil minimum 40 milioane de tone, de abia de acolo putem să începem să ne lăudăm’’, a declarat joi Nicolae Sitaru, un cunoscut fermier din Ialomița, vicepreședinte LAPAR, la o conferință pe teme de agricultură.
Baciu: „Doar în visele noastre”
Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, este convins că România ar putea să realizeze o producție de 20 milioane de tone de porumb la hectar, cu condiția ca și cercetarea românească sî fie alături de fermieri.
Mai sunt însă și mulți alți factori care trebuie luați în seamă.
Oricum, de cele mai multe ori planurile de business ale fermierilor sunt “desființate’’ de realitatea din teren.
„Potențial este, material genetic avem, numai că dacă și politicile agricole ar fi mai bine înțelese ținând cont de realitatea din teren, atunci putem face și mai mult de 20 milioane de tone…. Pentru realizarea unei producții participă foarte mulți factori, care nu întotdeauna depind de fermieri. Sunt factorii naturali pe care nu-i putem noi stăpâni și care în ultimii doi ani de zile și-au spus cuvântul.
Când vorbim de un plan de business, fiecare fermier se gândește la o producție de 6-7 tone/ha la grâu, 10-12 tone/ha la porumb, 3,5-4 tone/ha la floarea soarelui, aceasta în visele noastre. Noi facem cheltuielile, dar există acest factor (n.red. seceta) pe care nu îl putem stăpâni chiar și acolo unde avem irigații”, a declarat Laurențiu Baciu.
