Suprafețele cultivate cu sorg în România nu sunt mari, poate și pentru că nu există cerere pe piață. Agricultorii care cultivă totuși această plantă o fac pentru că este rezistentă la secetă, dar și pentru că hoții nu se înghesuie să fure recolta, așa cum se întâmplă la porumb, de exemplu, după cum spun doi fermieri din localitatea Roșești, din județul Vaslui. Cu alte cuvinte, pentru zonele cu ’’risc”, sorgul este cea mai bună soluție.
Onofrei Gică este un fermier din Roșești care în acest an a cultivat pentru prima data sorg și se așteaptă la o producție de circa 3 tone la hectar. Nu are o suprafață mare pentru că nici cererea pe piață nu prea există. În general, sorgul se folosește pentru hrana a animalelor. Onofrei speră să găsească cumpărători, în special crescători de porumbei, și să obțină un preț bun, undeva la 1 leu pe kg.
Sorin Ciubotaru este și el tot din Roșești și cultivă sorg de mai mulți ani deja. A ales această cultură pentru că nu se fură, iar cel mai important, se seamănă un pic mai târziu decât porumbul, ceea ce ‘’înseamnă că ai un pic de respiro, termini cu porumbul și începi la sorg’’.
Costurile de producțíe sunt cam aceleași, însă producțiile sunt mai mri la porumb, cultură la care poți să scoți și 10 tone/ha, recunoaște agricultorul.
Primul Congres European al Sorgului are loc la București
România va găzdui în perioada 3-4 noiembrie la București, primul Congresul european al Sorgului, la care vor participa circa 100 de invitați din străinătate. Organizatorii manifestării sunt Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR), Institutul sectorului vegetal din Franța (ARVALIS), Confederația Europeană a Producției de Porumb (CEPM ), Federația Națională a Producătorilor de Semințe de Porumb și Sorg din Franța (FNPSMS), alături de producătorii de semințe Caussade Semences, Euralis, KWS, RAGT Semences și Semences de Provence.
