Apa reprezintă unul din cele trei elemente vitale ale traiului nostru, pe lângă aer şi hrană. O regăsim în tot ceea ce ne înconjoară sub diferite forme, fie în diversitatea mediului înconjurător, fie în procesele ce au loc în corpul uman, fie în obiectele pe care le folosim zi de zi.
De-a lungul secolelor am învăţat că nici noi, nici lumea din jurul nostru nu poate exista fără apă.
În prezent, ştim cât de mult ne influenţează sănătatea şi starea de bine calitatea apei pe care o bem. De aceea, este important să cunoaştem proprietăţile fizico-chimice şi încărcătura microbiologică a apei pe care o consumăm.
În situația în care soluţia pentru alimentarea cu apă curentă a locuinţei se face printr-un puţ, responsabilitatea analizei apei revine, prin legea autohtonă, utilizatorului.
Vezi și Peste un sfert dintre români nu au apă curentă în casă
Calitatea apei din puț
Pentru a evalua calitatea apei din puț am pregătit 3 mostre de apă de puţ, prelevate din zone diferite, astfel:
- București
- Chiajna, Ilfov
- Pantelimon, Ilfov
Pentru indicatorii analizaţi, ne-am orientat după prevederile legislatiei in vigoare, și anume-Legea apei potabile 458/2002 modificată și completată prin Legea 311/2004:
| Indicatori | |
| Fizico-chimici | Microbiologici |
| Amoniu | Număr de colonii la 22 °C |
| Azotați | Număr de colonii la 37 °C |
| Azotiți | Bacterii coliforme |
| Cloruri | Escherichia coli |
| Conductivitate | Enterococi |
| Duritate | |
| pH | |
| Turbiditate | |
Rezultatele analizelor sunt următoarele:
| Parametru | Val. maxima cf. Legii 458/2002 | Bucureşti | Chiajna | Pantelimon |
| Amoniu | 0,5 mg/l | 0,0931 | > 0,064 | 0,021 |
| Azotați | 50 mg/l | 4,177 | 164,842 | 65,709 |
| Azotiți | 0,5 mg/l | 0,0172 | > 0,05 | 0,0115 |
| Cloruri | 250 mg/l | 21,555 | 247,01 | 35,396 |
| Conductivitate | 2500 µS/cm | 332,1 | 1930 | 981 |
| Duritate | >5 ˚D | 9,359 | > 0,56 | 24,469 |
| pH | 6,5-9,5 unit pH | 7,8 | 7,1 | 7,3 |
| Turbiditate | 5 UNT | 0,83 | 0,4 | 0,68 |
| Număr de colonii la 22 °C | Nicio modificare anormala | 7 | 130 | 211 |
| Număr de colonii la 37 °C | Nicio modificare anormala | 3 | 116 | 198 |
| Bacterii coliforme | 0 | 0 | 0 | 98 |
| Escherichia coli | 0 | 0 | 0 | 0 |
| Enterococi | 0 | 0 | 0 | 12 |
Pentru zona București, apa potabilă din puț corespunde condițiilor de calitate prin încadrarea indicatorilor în valorile impuse de legislație.
Zone situate în judeţul Ilfov sunt în cartiere rezidenţiale noi, anterior cu destinaţie agricolă, unde, în urma analizelor probelor de apă din puţ, au fost identificate creşteri, peste valoarea maxima admisă, ale nitraţilor care pot proveni din mai multe surse:
– compoziţia naturală a solului;
– folosirea pe scară largă a fertilizantelor azotoase;
– nerespectarea condiţiilor igienico-sanitare şi de amplasare a puţurilor
Toxicitatea nitraţilor este determinată de reducerea acestora în nitriţi.
Methemoglobina (MeHb), rezultatul toxic cel mai întâlnit prin ingestia de apă potabilă contaminată, este un compus similar hemoglobinei, doar că ionul feros (Fe2+) (ion central al hemoglobinei) a fost ionizat la ionul feric (Fe3+), incapabil să asigure transportul oxigenului în sânge.
Afectarea transportului de oxigen se manifestă clinic atunci când concentraţia MeHb atinge concentraţii de 10% sau mai mari. Simptomul principal este cianoza, iar la concentraţii ale MeHb mai mari de 80% pot apărea asfixia şi moartea.
Vezi și N-am scăpat încă de fărâmițarea terenului agricol românesc
Anual, apa din fântână trebuie verificată prin analize de laborator
Apa trebuie să fie sigură pentru sănătatea consumatorilor, acesta este motovul pentru care trebuie verificată anual. De exemplu, în cazul în care concentraţia de nitraţi este mai mare decât limita admisă, apa nu îşi schimbă gustul sau mirosul și nici nu afectează în mod vizibil pe consumatorii adulţi, însă dacă apa este consumată de copii, în special de sugari, aceştia pot face „boala albastră”, care frecvent este mortală.
Apa dură poate afecta dantura
Pentru ambele zone s-a constatat o duritate a apei crescută. O polibilă explicaţie este că magneziul și calciul, implicați în duritatea apei, pot proverni din cauze naturale sau în urma deversarii unor ape industriale din industria sticlei sau a ceramicii.
Un conținut ridicat de magneziu în apa potabilă va conduce la efecte laxative. Medicii specialiști în urologie și în nefrologie susțin că apa dură poate fi dăunătoare pentru rinichi și că poate genera formarea pietrelor la rinichi, din cauza depunerilor de săruri minerale.
Atenție! Apa dură poate afecta și dantura, atacând smalțul dinților și contribuind la crearea unui mediu propice pentru depunerile de tartru și pentru apariția cariilor.
Apa din Pantelimon, cea mai mare cantitate de micro-organisme
Se observă că, din punct de vedere microbiologic, încărcătura cea mai mare de micro-organisme s-a identificat în locaţia din Pantelimon, unde loturile construite sunt de 390 m².
Aici, fosele septice din fiecare amplasament fiind situate la distanţe mici față de puţuri, cresc considerabil presiunea microbiologică.
Cu toate acestea, s-au identificat colonii bacteriene (altele decât cele analizate specific) în toate cele trei zone.
”Cunoscând riscurile consumului unei ape neconforme, analizarea acesteia trebuie sa devina o prioritate pentru consumator. O dată identificaţi parametrii care depășesc limitele maxime admise conform legislaţiei in vigoare, trebuie luate o serie de măsuri specifice care pot îmbunătăţii semnificativ calitatea apei din puţ” declară unul dintre specialiștii care au redactat studiul, ecologul Ileana Arsene.
Studiu realizat de Ilemon Consulting
Dr. Ing. Sergiu Costoiu
Ecologul Ileana Arsene
