O investigație internațională readuce în atenție o dezbatere mai veche din agricultura europeană: cine beneficiază cu adevărat de subvențiile agricole ale Uniunii Europene? Date analizate de jurnaliștii DeSmog împreună cu publicații europene arată că firme și subsidiare controlate de familia Al Nahyan din Emiratele Arabe Unite ar fi încasat peste 71 milioane de euro prin Politica Agricolă Comună (PAC), în perioada 2019–2024.
O parte importantă a acestor bani este asociată cu România și cu Agricost, compania care exploatează aproximativ 57.000 de hectare în Insula Mare a Brăilei — considerată cea mai mare fermă individuală din Uniunea Europeană. Agricost a fost preluată în 2018 de grupul Al Dahra din Emiratele Arabe Unite.
Cea mai mare fermă din Uniunea Europeană intră în centrul discuției
Potrivit investigației, numai în 2024 Agricost ar fi primit aproximativ 10,5 milioane de euro în plăți directe europene. Suma este prezentată ca fiind de peste 1.600 de ori mai mare decât cea încasată de o fermă europeană medie.
Aici apare întrebarea care provoacă dezbatere la Bruxelles: este problema cine deține terenurile sau modul în care funcționează actualul sistem de subvenționare?
Actuala Politică Agricolă Comună acordă o mare parte din plăți în funcție de suprafața exploatată. Cu cât ai mai multe hectare administrate, cu atât poți primi sume mai mari. Criticii spun că mecanismul favorizează exploatațiile foarte mari și investitorii puternici financiar, în timp ce fermele mici și medii rămân cu o parte mult mai redusă a sprijinului.
Agricultura a devenit și un joc geopolitic
Investigația mai arată un element rar discutat în spațiul public: fermele cumpărate de grupuri asociate Emiratelor produc inclusiv culturi destinate securității alimentare a statelor din Golf. Emiratele Arabe Unite importă o mare parte a alimentelor consumate, iar investițiile agricole externe fac parte dintr-o strategie mai amplă.
Astfel, discuția depășește cazul unei singure companii. Nu mai este vorba doar despre terenuri agricole sau despre randament economic. Devine și o întrebare despre modul în care fonduri europene destinate agriculturii ajung să susțină modele globale de investiții și lanțuri alimentare internaționale.
Bruxelles discută schimbarea regulilor
În paralel, la nivel european există deja discuții privind plafonarea plăților directe pentru marile exploatații agricole. O variantă analizată prevede limitarea subvențiilor la 100.000 de euro per beneficiar. Propunerea a generat însă opoziție din partea unor state și organizații agricole.
Pentru România, subiectul este sensibil. Țara are unele dintre cele mai mari exploatații agricole din Uniunea Europeană, iar o eventuală schimbare a regulilor ar putea modifica semnificativ modul în care sunt distribuite fondurile agricole în anii următori.
Cine câștigă mai mult din agricultura europeană: fermele mari sau agricultorii mici?
Dezbaterea reaprinsă de cazul Agricost și al investițiilor din Emiratele Arabe Unite scoate la suprafață o critică veche a Politicii Agricole Comune: cea mai mare parte a plăților directe este calculată în funcție de suprafața exploatată. Sistemul a fost gândit pentru a susține stabilitatea producției agricole, însă criticii spun că rezultatul este unul simplu: cine controlează mai multe hectare primește, de regulă, și mai mulți bani.
Susținătorii marilor exploatații argumentează însă că fermele de dimensiuni mari investesc masiv în irigații, tehnologie, utilaje și productivitate și joacă un rol important în securitatea alimentară. De cealaltă parte, organizațiile care reprezintă ferme mici și medii susțin că actualul model creează dezechilibre și accelerează concentrarea terenurilor agricole în mâinile unor grupuri foarte puternice financiar.
România este una dintre țările unde cele două realități coexistă: milioane de gospodării agricole mici și unele dintre cele mai mari exploatații agricole din Uniunea Europeană. Tocmai de aceea, orice modificare a regulilor privind subvențiile europene poate avea efecte importante atât pentru agricultura de familie, cât și pentru marii jucători din piață.
Și pentru Agroteca merge foarte bine și un box separat:
Ce știm despre Agricost și Insula Mare a Brăilei
- aproximativ 57.000 hectare exploatate
- considerată cea mai mare fermă individuală din UE
- preluată în 2018 de grupul Al Dahra
- activă în culturi vegetale la scară mare
- folosește sisteme extinse de irigații
- cazul a reaprins dezbaterea privind distribuirea subvențiilor PAC
