Cu toate că beneficiază de vestita Denumire de Origine Protejată (DOP), una din trei mărci de brânză Feta controlată de Asociația Pro Consumatori (APC) conține clorură de calciu. Vorbim de unul dintre cele mai folosite cheaguri chimice.
Conform sursei citate, mărcile de brânză Feta Epiros, Taverna şi President conţin acest tip de cheag chimic.
„Numai la cinci din cele zece mărci de brânză Feta se menţionează pe etichetă umiditatea maximă (conţinutul de apă din produs) care este de maximum 56%. La opt din cele zece mărci de brânză Feta cantitatea de lapte de oaie folosită la fabricarea acestui tip de brânză este de minimum 70%, iar cantitatea de lapte de capră este de maximum 30%”, se mai menţionează într-un comunicat de presă al APC
Specialiștii APC afirmă, de asemenea, că, la o marca de brânză Feta (Hochland), cantitatea de lapte de oaie folosită la fabricarea acestui tip de brânză este de 97%, iar cantitatea de lapte de capră este de 3%.
„La o marcă de brânză Feta (Kolios) cantitatea de lapte de oaie folosită la fabricarea acestui tip de brânză este de 68,3%, iar cantitatea de lapte de capră este de 29%”, susțin cei din APC.
Reprezentanţii Asociaţiei subliniază că perioada de timp recomandată de producător în privinţa consumării produsului după deschiderea acestuia este de până la 5 zile, cu condiţia păstrării acestuia în frigider.
Cantitatea de brânză Feta recomandată de producător pentru a fi consumată într-o zi este de 30 grame, iar timpul de maturare al brânzei Feta este de 60 zile sau de 90 zile.
„Preţul pentru 1 kg de brânză Feta începe de la 50 de lei la mărcile Non-Bio şi ajunge la 100 lei la mărcile Bio de brânză Feta. La marca Favourites de brânză Feta declaraţia nutriţională nu este în limba română. La marca Hochland de brânză Feta lista de ingrediente este incompletă”, se scrie, de asemenea, în comunicat.
30% din sortimentele de brânză Feta este bio
Potrivit sursei citate, trei din cele 10 mărci de brânză Feta sunt produse Bio. Datele APC arată că valoarea energetică per 100 grame produs variază între 270 kcal şi 290 kcal.
În plus, conţinutul de grăsimi în 100 grame produs variază între 22,5 grame şi 25 grame, conţinutul de proteine în 100 grame produs variază între 16 grame şi 17,6 grame, iar conţinutul de sare în 100 grame produs variază între 2 grame şi 2,9 grame.
Reprezentanţii APC susţin că, în Grecia, consumul mediu anual de brânză Feta este de 10,5 kg pe cap de locuitor. Tot în Grecia, brânza care poartă denumirea Feta este fabricată exclusiv din lapte de oaie sau dintr-un amestec de lapte de oaie şi de capră,
„În Grecia se fabrică anual circa 115.000 de tone de brânză Feta. Brânza Feta reprezintă aproape 10 % din exporturile alimentare ale Greciei”, precizează vocile oficiale ale APC.
Experţii APC au analizat următoarele 10 mărci de brânză Feta: Epiros, Kolios, Taverna, Denisko, President, Andechser, Mediterranea, Olympus, Hochland şi Favourites, comercializate în magazinele marilor rețele comerciale. Studiul a fost realizat de către o echipă de experţi ai APC, coordonaţi de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.
, una din trei mărci de brânză Feta controlată de Asociația Pro Consumatori (APC) conține clorură de calciu. Vorbim de unul dintre cele mai folosite cheaguri chimice.){kind=link}