WWF: Vânătoarea nu va rezolva problema urșilor

0

Situațiile în care urșii ajung în zonele populate de oameni pot fi ținute sub control și prevenite printr-o serie de măsuri care trebuie să includă optimizarea intervențiilor de urgență, combaterea cauzelor care conduc la habituarea urșilor cu hrana provenită de la om, implementarea de metode de prevenție a conflictelor om-urs și, nu în ultimul rând, gestionarea efectelor schimbărilor climatice asupra biodiversității, se arată într-un apel scris al WWF România către reprezentanții Camerei Deputaților.

Potrivit documentului, reluarea recomandărilor are loc în contextul în care parlamentarii din Comisiile de Agricultură și Mediu din Camera Deputaților vor relua miercuri, 4 decembrie, discuțiile asupra proiectului de modificare a Legii Vânătorii care prevede, printre altele, mutarea ursului din anexa speciilor strict protejate în cea a speciilor care pot fi vânate în perioadele prevăzute de lege sau acordarea de cote de recoltă/ intervenție pentru prevenirea pagubelor și accidentelor la speciile protejate (anexa nr. 2) la un nivel cel puțin egal cu sporul mediu multianual, în situația depășirii efectivelor optime.

Vânarea urșilor nu doar că va perpetua problemele actuale (o bună parte generată tot de vânătoare, cea ”la trofeu”), ci le va adânci pe termen lung, în special dacă vor fi vizate exemplarele viguroase, care de regulă nu sunt habituate. Totodată, o astfel de măsură va atrage automat deschiderea procedurii de infringement la adresa României pentru încălcarea Directivei Habitate a UE, lucru confirmat prin scrisoarea transmisă recent de Comisia Europeană pe adresa Ministerului Mediului și a Parlamentului”, se arată în apelul WWF România.

Potrivit organizației de mediu, managementul defectuos al populației de urși din ultimii 25 de ani a dus, în timp, la creșterea artificială a populației de urs și implicit la înmulțirea fără precedent a conflictelor directe om-urs. Aceste realități pot fi combătute doar printr-un un efort real, pe termen lung, asumat atât de autoritățile locale și centrale, cât și de toate celelalte grupuri interesate –  gestionari ai fondurilor cinegetice, gărzi forestiere, comunități locale, fermieri, oameni de știință, organizații non-guvernamentale etc.

Propunerile WWF România pentru reducerea incidenței conflictelor om-urs:

  • Operaționalizarea sistemului de intervenție (a SUAS-ului) în cazul urșilor problemă. De exemplu, intervenții punctuale imediate, în baza unor decizii locale în regim de urgență, în baza cotei de intervenții stabilită de Ministerul Mediului. Astfel de intervenții să fie justificate și agreate de o comisie locală de autorități competente, dar și transparente (prin rapoarte de situație și intervenție făcute publice);
  • Sistarea completă a hrănirii complementare a faunei sălbatice, astfel încât să fie eliminată o cauză importantă a habituării urșilor cu o hrană abundentă și ușor de obținut, provenită de la oameni. Recomandăm ca hrana complementară să fie pusă doar în situații excepționale (ex. ierni foarte grele) și controlat;
  • Monitorizarea continuă a conflictelor om-urs, în special în zonele cu incidență mare a cazurilor, și analizarea cauzelor care au dus la aceste conflicte; Implementarea unor sisteme de colectare a deșeurilor adaptate zonelor populate de urși (ex. tomberoane anti-urs, ritm mai susținut al colectării etc.);
  • Reglementări mai drastice legate de activitatea de culegere a fructelor de pădure și ciupercilor, astfel încât urșii să nu fie lăsați fără o sursă importantă de hrană naturală din pădure și să fie redusă presiunea asupra habitatului; Monitorizarea eficientă, pe baze științifice, a populației de urs, cu participarea mai multor categorii de factori interesați (vânători, cercetători, conservaționiști, etc.);
  • Implementarea de măsuri eficiente de prevenire și protecție a culturilor/ șeptelului/ proprietăților. În cazul ursului, cele mai eficiente metode s-au dovedit a fi instalarea de garduri electrice și utilizarea câinilor specializați în paza și apărarea șeptelului (ex. rasa Ciobănesc Carpatin, cu abilități excelente), măsuri care să fie dublate de prezență umană specializată (oameni instruiți în utilizarea dar și întreținerea sistemelor de prevenție, pentru a maximiza rata de succes);
  • Campanii de informare și educare a comunităților locale cu privire la metodele de prevenție a conflictelor, dar și reguli de conduită și comportament în habitatele ursului.

Citește și 3.000 de noi cursanți în învățământul universitar agricol din București

Lasă un comentariu

Please enter your comment!
Please enter your name here