După ce au distrus cu mare zel cooperativele agricole în primii ani de după 1989, românii încearcă acum să le facă la loc. Un proces, destul de greu, pentru că oamenii sunt încă reticenți la această formă de organizare a activității, la mare preț în perioadă comunistă, dar care începe să-și facă simțită prezența pe piața locală, mai ales că tot mai mulți agricultori au devenit conștienți de avantajele oferite de către acestea.
Pe lângă prețurile obținute la negocierile cu traderii sau furnizorii de inputuri, membrii cooperativelor beneficiază și de o serie de scutiri de impozite. Dacă unii abia acum se gândesc să condstituie o cooperativă, alții au făcut-o deja de ani buni și au cules și „roadele”.
“Suntem în faza în care lumea trebuie să înțeleagă ce este cooperativa, în condițiile în care în România, există o reticență mare la fermieri. Oamenii sunt sceptici, nu agrează acest sistem de colaborare de a face lucrurle împreună. Ar fi foarte benefic pentru că sunt numai avantaje. Suntem mai mulți și când vindem și când cumpărăm. Ne ajută și la inputuri și la vânzări, dacă suntem mai mulți”, afirmă Marian Popa, președintele cooperativei Terenord din Teleorman, prima cooperativă agricolă din România care aderă la LAPAR.
Citeşte şi Circa 2.000 de fermieri, prezenți la Ziua Porumbului
Ce este TERENORD
Terenord a fost prima cooperativă constituită în județul Teleorman, în urmă cu cinci ani, și include circa 40 de agricultori care lucrează împreună 18.000 hectare de teren agricol. Aceștia administrează suprafețe cuprinse între 1.500 ha și 200 hectare.
Pe piața locală există câteva modele de cooperative agricole de succes, cele mai cunoscute fiind CAI Curtici (sectorul vegetal) sau Cooperativa Agricolă Lunca Someșului Mic (sectorul zootehnic) teren agricol.
