Cîțu: Eu cred că dacă noi mergem cu un proiect de irigații care respectă condițiile Comisiei Europene, CE n-o să spună nimic

Cîțu a declarat: ”Eu cred că dacă noi mergem cu un proiect de irigații care respectă condițiile Comisiei Europene, CE n-o să spună nimic”.

„În acest moment, nimic nu este respins de Comisia Europeană”, a ținut să sublinieze luni seară, la Tema zilei, premierul Florin Cîțu. După o ședință desfășurată la Palatul Cotroceni pe tema Planului Național de Redresare și Reziliență, Premierul a lăsat să se înțeleagă că ar putea merge la Bruxelles alături de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, pentru a prezenta prioritățile României.

„PNRR-ul are două componente – una de reformă și alta de investiții. Deci există o reformă pe care noi ne-o asumăm, ne-am asumat-o în mai multe programe, există un plan de reformă și apoi există planul de investiții. În al doilea rând, în acest moment nimic nu este respins de Comisia Europeană. Suntem într-o negociere cu CE, dar, e adevărat, PNRR-ul e diferit de fondurile europene, de sistemul de fonduri europene sau alte programe. Are atașat câteva condiționalități – una pe parte de digitalizare și alta pe parte de energie verde sau mediu. Este modul Comisiei prin care își dorește să împingă sau să accelereze această campanie Green Deal, digitalizarea Uniunii Europene” a explicat premierul Florin Cîțu.

Vezi și România nu va beneficia de fonduri europene prin PNRR pentru sistemul de irigaţii

„În acest moment este un draft, se negociază fiecare capitol. E normal și e firesc, pentru că nu este numai România în această situație. Toate țările, în afară de o singură țară, Portugalia, nimeni nu a depus programul până acum final. Este o negociere, este o recomandare 30 aprilie, vedem cum ne ținem de ea sau dacă nu ne ținem de ea și ce facem mai departe, dar este doar o recomandare. Pe mine ce mă interesează – să avem un program, un PNRR care, pe de o parte, să aducă toți banii în România, cele 30 de miliarde, dar pe de altă parte să îi investim în cele mai bune proiecte, cu cel mai mare randament. Pe noi asta ne interesează. Să luăm banii, pe de o parte, dar cealaltă parte să meargă la acele proiecte cu randament mare pentru România” a adăugat șeful executivului.

„Este foarte important pentru România infrastructura. Dacă nu-i luăm de acolo (banii n.r.) trebuie să îi punem de la buget”, a precizat Cîțu.

Pentru proiectele din programul de guvernare sunt 3 surse de finanțare: bugetul de stat, „îl știm deja, este limitat, avem deja alte cheltuieli acolo foarte mari, o mare parte din buget se duce pe cheltuieli sociale, salarii șamd”, fonduri europene, unde lucrurile vor fi schimbate pentru a fi mult mai ușor accesibile, și PNRR.

„Nu a fost nimic agreat sau nu a fost agreat – este o discuție. Comisia Europeană a făcut niște comentarii. (…) Toate proiectele pe care le-am pus în programul de guvernare vor fi finanțate și vor fi făcute. Unele din PNRR, unele din fonduri europene, altele de la buget. Pe toate le vom lua în calcul și le vom face. Această guvernare este cea care va trece Carpații cu o autostradă. Deci Sibiu – Pitești este prioritatea numărul 1”, a subliniat prim-ministrul.

„Eu vreau să trecem Carpații, Sibiu-Pitești este foarte importantă pentru noi”, a întârit Cîțu. El a adăugat la priorități și construcția spitalelor.

Vezi și România va beneficia de expertiză israeliană în domeniul irigaţiilor şi combaterii deşertificării

„Am fost la Bruxelles la Comisie să vorbesc de PNRR înainte, nu mai știu, cred că în februarie era. Mă duc de fiecare dată, de câte ori o să fie nevoie să discut despre prioritățile României și cum să le finanțăm. Este foarte important pentru România să-și prezinte prioritățile și să spună că da, noi înțelegem care sunt condiționalitățile, înțelegem programul de reformă, ni-l asumăm, dar acestea sunt prioritățile României astăzi”.

„Eu cred că dacă noi mergem cu un proiect de irigații care respectă condițiile Comisiei Europene, Comisia Europeană n-o să spună nimic. Ideea este doar să ai proiectul construit”, a subliniat Cîțu.

„Trebuie să recunoaștem că în România avem o problemă cu irigațiile și am avut anul trecut un an de secetă, dar în același timp eu trebuie să recunosc că aș vrea să văd mult mai multă responsabilitate pe partea cealaltă, a fermierilor, și aș vrea să văd că își cumpără și o asigurare șamd, deci lucrurile merg mână în mână. În 2021 trebuie să învățăm să folosim și sistemele financiare pentru a ne proteja și nu doar să așteptăm să vină un plan de irigații sau cumva bani de la buget”, a adăugat el.

Planul Național de Redresare și Reziliență trebuie să fie gata în următoarele săptămâni.

„Nu știu dacă săptămâna viitoare, vedem, eu merg acolo, dacă merg cu domnul ministru Ghinea, să prezentăm exact o formă a acestui plan cu prioritățile României. Sunt sigur că nu va fi finală, ne vom întoarce, vom ajunge la forma finală”, a conchis premierul pe această temă.

Vezi și Fondurile europene pentru irigații s-au epuizat în 5 zile

Comisia Europeană a solicitat României să refacă schița Planului Național de Redresare și Reziliență. Potrivit unor surse, oficialii de la Bruxelles ar fi nemulțumiți de cum sunt distribuiți banii.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat vineri dimineață că „nu este nicio catastrofă” faptul că sunt necesare corecturi pe Planul Național de Redresare și Reziliență.

„Comisia începe să recomande țărilor să lucreze la planuri bune mai degrabă decât să le termine într-o anumită zi și noi, da, vom lucra pe PNRR până când va fi suficient de bun ca să fie acceptat de Comisie și, mai important, implementat de noi”, a declarat Klaus Iohannis.