Reuniunea de la Bruxelles – ce poziție a avut România

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, a participat în 14 martie 2016, la reuniunea de la Bruxelles (Belgia) a Consiliului Uniunii Europene (Agricultură și Pescuit). Între subiectele aflate pe ordinea de zi cel mai important a vizat situaţia pieţelor. Având în vedere dificultăţile cu care se confruntă sectorul agricol, dezbaterea din cadrul Consiliului a oferit prilejul statelor membre de a schimba opinii în vederea identificării unor soluţii sau măsuri care se impun, în special pentru sectorul cărnii de porc şi cel al lactatelor, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii

În intervenţia sa la reuniunea de la Bruxelles, ministrul Achim Irimescu a subliniat că încă din luna noiembrie a anului 2015 fermierii îl informează periodic cu privire la declinul înregistrat, la pierderile suferite prin vânzarea la preţuri mult sub costul de producţie, inclusiv la imposibilitatea desfacerii mărfii, solicitând urgent măsuri adecvate, mai ales prin finanţare europeană.

Între măsurile pe care România le consideră necesare în ce priveşte sectorul cărnii de porc, ministrul a menţionat: alocarea de resurse financiare suplimentare care să compenseze pierderile de venit suferite de producători, relansarea mecanismului de stocaj privat şi ajustarea perioadelor de implementare, lansarea unor mecanisme pentru promovarea şi încurajarea exporturilor, crearea în sectorul cărnii de porc, similar ca în sectorul laptelui a unui observator permanent care să monitorizeze situaţia pieţei etc.

De asemenea, România a semnalat situația deosebită în care se găsesc exploatațiile de porcine care au încheiat în cadrul PNDR 2007-2014 angajamente multianuale pentru respectarea criteriilor de bunăstare. Din cauza situației extraordinare de pe piața cărnii de porc, o serie de astfel de exploatații neavând cereri de livrare sunt în imposibilitatea de a-şi respecta angajamentele, fiind în pericol de faliment. Aceste exploatații nu își pot permite popularea neavând desfacere, fapt ce conduce la întreruperea angajamentului cu consecințe asupra finanțării deja primite.

Astfel, România a solicitat ca situația excepțională de pe piața cărnii de porc să fie recunoscută și să se poată oferi posibilitatea acestor exploatații de a întrerupe temporar angajamentul fără ca aceasta să genereze consecințe financiare.

În ce priveşte sectorul laptelui, România a solicitat: adoptarea pentru anul 2016 a unor măsuri similare ajutorului excepţional temporar acordat în 2015, în vederea acoperirii parţiale a pierderilor de venit, modificarea legislației europene prin introducerea unui nou articol care să prevadă obligaţia primilor cumpărători de a achiziţiona un anumit procent de lapte materie primă produs la nivel local (măsură fără implicaţii bugetare la nivel UE), adoptarea unor măsuri specifice pentru zonele montane etc.

„Având în vedere că ţara noastră este o „victimă colaterală” a embargoului impus de Rusia şi a ceea ce se întâmplă pe plan internaţional – reducerea cererii din China – au fost menţionate, inclusiv din partea României, o serie de măsuri comune pentru cele două sectoare – cum ar fi – noi ajutoare specifice de criză, creşterea sprijinului de minimis de la 15.000 euro la 30.000 euro/fermier/3 ani, au mai fost măsuri care vizează stocarea privată şi intervenţia la stocare, în ce priveşte creşterea preţurilor de intervenţie la lapte praf degresat şi la unt – în acest caz comisarul a acceptat propunerea de dublare a cantităţilor. Apreciez că măsurile acestea ar fi binevenite pentru a reduce presiunea pe piaţa românească”, a declarat ministrul Agriculturii, la reuniunea de la Bruxelles.

Preşedinţia Olandei a prezentat  un proiect de concluzii ale sale care includ o serie de masuri pentru cele doua sectoare.