Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, anunță că, la propunerea UDMR, Comisia pentru agricultură a Camerei Deputaților a votat prelungirea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază până la sfârșitul anului. Măsura urmează să fie votată în plenul Camerei Deputaților.
„Plafonarea trebuie menținută cât timp inflația pune presiune pe familii”
Într-un mesaj public, Tanczos Barna afirmă că menținerea plafonării este necesară în contextul inflației alimentare ridicate:
„Am cerut prelungirea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază până la sfârșitul anului. Atât timp cât inflația ridicată continuă să pună presiune asupra bugetelor familiilor, plafonarea trebuie menținută.” — Tanczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii
Acesta precizează că măsura votată în comisie prelungește schema actuală, care urma să expire la finalul lunii iunie.
Lista produselor pentru care se aplică plafonarea
Plafonarea adaosului comercial rămâne valabilă pentru o serie de produse alimentare de bază, precum pâine, lapte, telemea, iaurt simplu, făină, mălai, ouă, ulei, carne de pui și porc, legume și fructe vrac, cartofi, zahăr, smântână, unt și magiun. Măsura este deja în vigoare până la 30 iunie 2026.
MADR pregătește un mecanism automat de plafonare legat de inflație
În paralel, Ministerul Agriculturii lucrează la un mecanism prin care adaosul comercial la toate produsele agroalimentare ar urma să fie plafonat automat atunci când inflația depășește un prag estimat la 5–6%.
Ministrul Florin Barbu a explicat anterior că măsura ar funcționa ca un stabilizator:
„Atunci când inflația urcă peste pragul stabilit, plafonarea intră în vigoare; când inflația scade, piața revine la regim liber.” — Florin Barbu, ministrul Agriculturii
Noul proiect ar extinde intervenția la întreg sectorul agroalimentar, nu doar la o listă limitată de produse.
O intervenție rar întâlnită în Uniunea Europeană
Plafonarea adaosurilor comerciale nu este o practică obișnuită în statele UE, iar un mecanism automat legat de inflație ar fi cu atât mai puțin întâlnit. Majoritatea statelor preferă măsuri temporare sau sprijin țintit pentru consumatorii vulnerabili.
Prin amploare și automatism, propunerea MADR ar plasa România într-o zonă de intervenționism economic mai pronunțată decât media europeană.
Lecția Ungariei: efecte mixte și distorsiuni de piață
Ungaria a aplicat în ultimii ani mai multe forme de plafonare a prețurilor la alimente, cu rezultate controversate: lipsa temporară a unor produse, scumpiri în alte categorii, presiuni în lanțul de aprovizionare și inflație alimentară ridicată.
Economiștii avertizează că astfel de intervenții pot reduce stimulentele pentru ofertă și investiții.
România între protecția consumatorului și funcționarea pieței
Extinderea plafonării la toate produsele agroalimentare ridică întrebări privind modul de calcul al adaosului admis, controlul aplicării și impactul asupra micilor comercianți și procesatori. Experiența ultimelor luni arată că plafonarea aplicată doar pe anumite produse a fost compensată prin ajustări de preț în alte segmente.
O măsură cu miză politică și economică
Pe termen scurt, plafonarea transmite un semnal de intervenție fermă din partea statului. Pe termen mediu și lung, eficiența depinde de echilibrul dintre protecția consumatorului și funcționarea normală a pieței agroalimentare.
