Data la care sunt recoltați strugurii oferă cercetătorilor una dintre cele mai clare metode de a vedea cum s-a schimbat clima în timp. La Beaune, în Burgundia, există o serie istorică de 664 de ani, din 1354 până în prezent, care arată o deplasare semnificativă a recoltării către începutul toamnei.
La prima vedere, data la care începe culesul strugurilor pare o informație importantă mai ales pentru viticultori. Pentru cercetătorii care studiază clima, însă, momentul recoltării reprezintă un indicator biologic extrem de valoros: vița-de-vie răspunde direct la temperaturile din timpul perioadei de vegetație.
Un studiu publicat în revista științifică Climate of the Past a reconstruit pentru Beaune, una dintre localitățile importante ale Burgundiei, cea mai lungă serie omogenă de date privind recoltarea strugurilor disponibilă în literatura științifică. Seria acoperă perioada 1354–prezent, adică 664 de ani.
Cum au fost reconstruite datele de acum sute de ani
Cercetarea realizată de Thomas Labbé, Christian Pfister, Stefan Brönnimann, Daniel Rousseau, Jörg Franke și Benjamin Bois are un avantaj important față de unele serii istorice mai vechi: cercetătorii au mers la documentele originale din arhive, în loc să preia pur și simplu datele din lucrări publicate în secolul al XIX-lea.
Autorii precizează că datele privind recoltarea strugurilor la Beaune au fost extrase din materiale de arhivă și verificate prin comparație cu surse narative. Pentru validarea legăturii dintre momentul recoltării și temperatură, seria a fost comparată cu lunga serie de temperaturi de la Paris, care începe în 1659.
Vezi și Ce vin alegi pentru masa de Paște? Recomandările Domeniile Ostrov
Este importantă și limita metodologică: pentru perioada anterioară existenței unor măsurători instrumentale moderne, cercetătorii nu au avut termometre care să le spună cât era temperatura. Ei folosesc data recoltării ca indicator climatic și reconstruiesc temperaturile pe baza relației dintre cele două variabile.
Ce s-a întâmplat cu data recoltării
Rezultatul este foarte clar.
În perioada 1354–1987, debutul recoltării la Beaune a avut loc, în medie, în jurul datei de 28 septembrie. După 1988, recoltarea a început, în medie, cu aproximativ 13 zile mai devreme.
Schimbarea este importantă deoarece nu vorbim despre un singur an neobișnuit, ci despre modificarea unei serii de sute de ani.
Cercetătorii au constatat că distribuția anilor cu recoltări extrem de timpurii s-a modificat puternic în ultimele decenii. Perioada de după 1988 se distinge printr-o concentrare neobișnuită a anilor în care strugurii au ajuns la maturitate suficient de repede pentru ca recoltarea să înceapă foarte devreme.
De ce temperatura contează atât de mult
Vița-de-vie este sensibilă la temperatură pe parcursul întregului ciclu de dezvoltare. Căldura accelerează procesele de dezvoltare și maturare, astfel încât strugurii pot ajunge la nivelul necesar recoltării mai devreme.
Tocmai această relație face din data recoltării un indicator climatic util.
Vezi și Cotnari: Strugurii sunt gata de cules în România
În studiul de la Beaune, autorii au folosit seria recoltărilor pentru a reconstrui temperaturile din perioada aprilie-iulie pentru intervalul 1354–prezent. Seria obținută prezintă corelații semnificative cu alte reconstrucții climatice bazate pe inele de copaci, documente istorice și serii de temperatură din Europa Centrală.
Cu alte cuvinte, data la care fermierii începeau să culeagă strugurii nu este doar o informație despre agricultură. Repetată timp de sute de ani și pusă în relație cu alte date climatice, ea devine un instrument pentru reconstruirea trecutului climatic.
Ce înseamnă o recoltare mai timpurie pentru vin
Schimbarea calendarului nu este doar o problemă de organizare pentru viticultori.
Temperaturile mai ridicate accelerează maturarea strugurilor și pot modifica echilibrul dintre componentele care determină caracteristicile vinului. În special, maturarea mai rapidă poate duce la acumularea mai rapidă a zaharurilor, în timp ce aciditatea poate evolua diferit.
Pentru producători, acest lucru poate însemna adaptarea momentului recoltării pentru a obține echilibrul dorit între zahăr, aciditate, aromă și maturitatea fenolică.
Așadar, încălzirea nu înseamnă automat că vinul devine „mai bun” sau „mai rău”. Înseamnă că se schimbă condițiile în care viticultorul trebuie să ia decizia privind momentul recoltării și modul de gestionare a viței-de-vie.
De ce perioada de după 1988 este atât de importantă
Autorii studiului atrag atenția asupra unei schimbări care apare foarte clar în seria istorică: anii cu recoltări extrem de timpurii nu sunt distribuiți uniform în cei 664 de ani.
Perioadele istorice au cunoscut și ele episoade de căldură extremă. Studiul identifică astfel de evenimente inclusiv în trecutul îndepărtat. Diferența este că, în ultimele decenii, frecvența lor a crescut, iar acest lucru coincide cu încălzirea rapidă observată la scară globală.
De aceea, cercetătorii nu folosesc seria pentru a spune că „în trecut nu au existat veri foarte calde”. Au existat. Ceea ce este relevant este frecvența și distribuția în timp a episoadelor de maturare foarte timpurie.
Un indicator agricol care a devenit instrument climatic
Seria de la Beaune arată cât de valoroase pot fi informațiile păstrate în arhive pentru cercetarea climatică.
O însemnare despre momentul în care a început recoltarea, făcută într-un document acum câteva sute de ani, nu oferea contemporanilor o informație despre schimbările climatice. Astăzi, însă, mii de astfel de observații puse cap la cap permit cercetătorilor să compare agricultura din Evul Mediu cu agricultura modernă.
În cazul Burgundiei, rezultatul este o serie de 664 de ani care arată că perioada de maturare a strugurilor s-a deplasat către începutul toamnei și că această schimbare este strâns legată de evoluția temperaturilor.
Pentru agricultură, lecția este mai largă decât cea a viticulturii. Culturile agricole răspund la modificarea temperaturii, a apei disponibile și a duratei sezonului de vegetație. Pe măsură ce aceste condiții se modifică, fermierii trebuie să își adapteze calendarele de lucrări, soiurile, tehnologiile și strategiile de gestionare a apei.
Iar în cazul viței-de-vie, 664 de ani de date de la Beaune arată cât de clar poate deveni acest semnal atunci când agricultura este privită nu doar ca producție, ci și ca arhivă a climei.
