Pentru mulți fermieri, paiele rezultate în urma recoltării cerealelor sunt mai degrabă o povară, decât o sursă de profit. Există, însă, și excepții de la regulă, oameni care scot bani frumoși din valorificarea lor, fie că vorbim de zootehnie, energie regenerabilă sau de compost pentru ciuperci.
Traian Ghinoiu este un fermier cunoscut din județul Gorj care a văzut multe la viața lui, mai ales că a vizitat numeroase țări. De cele mai multe ori, a încercat să aplice și la el acasă ce i s-a părut interesant acolo, iar efortul a meritat. Spre deosebire de alți agricultori, care până nu de mult dădeau foc paielor -între timp legislația europeană privind mediul a devenit mult mai drastică-, Ghinoiu scoate de ani buni bani frumoși de pe urma lor. Anual, livrează 400-500 de tone către fermele de pui din zonă, care folosesc paiele pentru așternutul păsărilor.
„O treime din ce se câștigă la grâu, vine de pe urma paielor. Practic, scot costurile cu motorina, dar rezolv și problemele legate de mediu”, spune Ghinoiu, care reamintește faptul că fermierii care dau foc la paie riscă pierderea subvențiilor pe suprafață pentru o perioadă de patru ani.
Traian Ghinoiu mai afirmă că agricultorii români ar trebui să urmeze exemplul celor din Turcia, unde „nu se vede niciun pai pe nicăieri’’. Nu de alta, dar ele sunt exportate în Africa. Pe piața locală, un balot de paie cu o greutate de 15-16 kg se vinde și cu 6 lei bucata.
Și Marcel Cucu, un agricultor cunoscut din Brăila, este de părere că paiele pot fi valorificate în sistemul energetic sau în zootehnie. Din păcate, prea puțini sunt agricultorii care fac acest lucru, mai ales că nu este chiar așa de simplu să le strângi și să faci baloții.
„Mulți sunt tentați să le dea foc, alții intervin cu tocători, fără să valorifice așa cum ar trebui aceste resturi”, spune Cucu, care adaugă că statul ar trebui să încurajeze investițiile care vizează valorificarea surselor de energie regenerabilă.
În ceea ce-l privește, nu a putut să stea nici el deoparte și a încercat să introducă în cultură stuful chinezesc (Miscanthus gigantheus). Spune însă că este greu să intri pe acest domeniu, pentru că este necesară o anumită tehnologie și în plus, nu există piață.
În România, suprafețele cultivate cu cereale depășesc două milioane de hectare, iar cele cu plante energetice se ridică la 5.500 ha.
Compost din paie pentru ciuperci
Paiele pot fi valorificate cu succes și în obținerea de compost pentru ciuperci. În România, deocamdată, există o singură unitate de acest fel, în județul Vrancea, care produce si livreaza compost pentru ciupercile Pleurotus la nivel industrial. Este vorba de cooperativa agricolă Compostar, ai cărei membri sunt, în principal cultivatori de cereale și care își valorifică astfel resturile vegetale (paie de grâu, leguminoase, orz și coceni de porumb) de pe circa 2.500 ha.
Investitia de la Nănești, cea mai modernă unitate de profil din sud-estul Europei, este realizată printr-un proiect complex, în valoare de aproximativ 4 milioane de euro, finanțat din fonduri europene prin măsura 123 („Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere”).
Cooperativa oferă fermierilor din țară materia primă, respectiv baloți cu compost pasteurizat și însămânțat cu miceliu pentru cultură în faza II. De asemenea, baloții ajung și peste hotare, în Moldova sau Grecia.
Pe lângă producția de compost, cooperativa de la Nănești are activitate și în procesarea ciupercilor.
Brichetele din paie, o piață la început de drum
Un alt domeniu în care paiele ar trebui să aibă căutare, cel puțin teoretic, este cel al brichetelor. Din păcate, în cuda interesului crescut pentru sursele de energie regenerabilă, valorificarea resturilor vegetale este încă la început de drum în România.
’’Nu putem vorbi încă de o piață de desfacere, așa cum este în Germania, Austria sau Grecia, unde această industrie este foarte dezvoltată. Pe de altă parte, nici nu există un produs omologat, o sobă specială pentru aceste brichete’’, declară reprezentantii Asociatiei Producătorilor de Peleți și Brichete din România. Aceștia susțin însă că brichetele din paie pot fi folosite în sobele pentru lemne.
Chiar dacă lucrurile se mișcă mai greu pe acest segment, România nu duce lipsă de investiții. Printre primele investiții realizate se numără cele de la Huși (județul Iași) și Vlad Țepeș (județul Călărași)
Conform informațiilor de specialitate, o brichetă din paie de cereale are o putere calorică de 4,07 kW pe kilogram, echivalentă cu jumătate din puterea calorică a petrolului. Utilizarea brichetelor reduce costurile cu 60% în raport cu produsele petroliere, respectiv 40%, în cazul energiei electrice.
