În mod tradițional, de 9 martie se pregătesc 40 de mucenici și se împart 40 de pahare de vin sau de țuică (adesea în loc de numărul ”40” apare numărul ”44”) pentru pomenirea martirilor de la Sevastia. Acest obicei are rădăcini foarte vechi, fiind o reminiscență a marilor sărbători bahice din antichitate. Acum începe și anul agrar, conform credinței populare.
”Oamenii credeau că vinul băut la Măcinici se transformă de-a lungul anului în sânge și putere de muncă. Dacă cineva din satele în care se practica obiceiul nu putea bea atâtea pahare pline cu vin, trebuia să guste sau cel puțin să fie stropit cu vin.” (etnolog Ion Ghinoiu)
Tradițiile țărănești scot însă în evidență și caracterul de ofrandă al mucenicilor. Acum începe, și într-un fel se configurează, anul agrar. Diferitele ritualuri practicate pe 9 martie, inclusiv pregătirea și oferirea mucenicilor din cocă, sunt menite să influențeze în bine dezvoltarea diferitelor recolte și în general bunăstarea oamenilor în următorul an. Mucenicii închipuie așadar un act sacrificial (dovadă este și forma lor) menit să protejeze culturile și oamenii, ei căpătând astfel conotații magice de influențare benefică.
În tradiția creștină, la data de 9 martie sunt sărbătoriți cei 40 de mucenici de la Sevastia. Aceștia au fost soldați creștini din armata romană (de origine greacă și armeană) pe vremea împăratului Licinius (308-324) – prigonitor al creștinilor – care au fost condamnați la moarte prin înghețare, deoarece nu au acceptat să renunțe la credința lor. Ei au fost obligați să se scalde în lacul înghețat din Sevastia, urmând să moară la scurtă vreme datorită șocului termic. Soldații au început însă imediat să se roage, iar rugăciunea lor a fost urmată de o minune: lacul s-a încălzit brusc și deasupra capetelor lor au apărut cununi strălucitoare. Imediat după aceasta au fost arși, iar rămășițele le-au fost aruncate în lac.
După tradiţia creştină au fost 40 de sfinţi martiri, în timp ce după cea geto-dacică au fost 44. În mod tradițional, de 9 martie se pregătesc 40 de mucenici și se împart 40 de pahare de vin sau de țuică (adesea în loc de numărul ”40” apare numărul ”44”) pentru pomenirea martirilor de la Sevastia.
Forma mucenicilor
Mucenicilor dospiți li se mai zice și ”sfinți” sau ”sfințișori” în Moldova și Bucovina, ”bradoși” sau ”brândușei” în Vestul Munteniei și pe alocuri în Oltenia, iar în Banat ”sâmți”. Forma mucenicilor imită de cele mai multe ori forma corpului uman. Ei sunt modelați adesea în ”opturi”, sau în formă de spirală dublă. Pe alocuri (în sate din Olt, Argeș, Teleorman), brândușeii continuă să aibă formă antropomorfă la propriu, fiind modelați cu cap, picioare, mâini și chiar ochi, nas și gură.
Obiceiuri de 9 martie
Obiceiuri pentru ziua de 9 martie: ritualul de a bate cu maiul în pământ pentru ca din acesta să iasă căldura, tradiţia de a bate 40 de mantii (câte una pentru fiecare mucenic) cu scopul de a trăi ani mulţi şi sănătoşi şi de a descoperi eventuale comori îngropate în pământ.
Focurile de Măcinici“
„Focurile de Măcinici“ – o tradiţie ce există încă în mediul rural. Pentru a purifica gospodăria sau campurile, sătenii dau foc uscăciunilor. Se crede că fumul şi focul au rolul de a curăţa şi purifica mediul, de la casă şi familie, pînă la animalele din gospodărie. Cenuşa rămasă este şi ea împrăştiată în curte pentru a alunga relele.
[…] Citeste şi Tradiții românești: 9 martie, ziua celor 40 de Sfinți Mucenici […]