Un nou soi de migdale de pământ a fost aclimatizat la Buzău și cultivat sub forma unor eşantioane în Parcul Crâng. Află în acest articol tot ce ai nevoie să știi despre noua plantă aclimaticată și efectele ei.
Migdale de pământ
Cyperus esculentus este denumirea plantei recent aclimatizată la Banca de Resurse Genetice şi Vegetale, dar este mai cunoscută popular drept migdale de pământ.
Scopul cercetătorilor a fost de a determina dacă planta se poate păstra în mediul natural, ţinând cont de capacitatea de producţie şi de regenerare a solurilor degradate.
Vezi și Istoria vinetelor: de unde au apărut și de ce sunt bune pentru noi
„Vorbim de o specie nouă aclimatizată la BRGV, o plantă care poate fi cultivată cu succes anuală sau perenă. Nu s-au depistat boli sau dăunători care să afecteze cultura, poate fi cultivată în sistem ecologic. Migdalele de pământ se consumă şi sunt asemănătoare alunelor de pământ, cu precizarea că sunt mult mai dulci şi mai gustoase. Se spală şi pot fi cosumate ca atare sau în diverse preparate. Soiul se cultivă primăvara devreme, iar recoltarea are loc în toamnă. Se înmulţeşte prin cale vegetativă, cu aceste fructe de sol şi nu produce seminţe”, a declarat, directorul BRGV, Costel Vînătoru.
Potrivit studiilor, migdalele de pământ pot oferi o producţie de peste 22 de tone la hectar în funcţie de tipul de sol şi tehnologia aplicată şi rezistă la temperaturi extreme, dar şi mai scăzute, spre deosebire de alunele de pământ.
„Migdalele de pământ sunt o plantă nouă în România bine ar fi să le cultivăm pe terenuri uşoare pentru a le scoate mai facil din sol. Am încercat să facem culturi comparative între alunele de pământ şi migdalele de pământ. Alunele au nevoie de temperaturi mai ridicate, pot fi cultivate cu succes în sud, în Oltenia, însă aici terenul este ceva mai greu şi producţia este mai mică, pe câtă vreme migdalele au o producţie mai mare aici şi s-au adaptat mai bine”, declară cercetătorii.
Mai multe eşantioane de migdale au fost plantate în Parcul Crâng din Buzău, cu scopul de a urmări dacă solul se poate regenera în mod natural și de a testa capacitatea sa de a ajuta la regenerarea solurilor degradate sau a terenurilor acaparate de plante invazive.
„Cred că această plantă are capacitatea ca în timp să poată înnobila anumite terenuri degradate. Este, prin urmare, o plantă care poate fixa bine solul, dar şi o plantă comestibilă. Cred că poate fi extinsă cu succes, nu este o plantă invazivă, agresivă. Continuăm studiile, rezistă la secetă, la temperaturi extreme, dar şi la temperaturi scăzute, am observat că bruma din toamnă nu le afectează”, a transmis directorul Băncii de Resurse Genetice şi Vegetale.
Sursa: agerpres
