În timp ce rachetele antigrindină diminuează precipitațiile, aeronavele care împrăștie iodura de argint pot fi o soluție

0
- Reclamă -

România ar trebui să aibă, în anii următori, aeronave speciale cu care să se facă lansări de rachete antigrindină în nori, pentru creşterea cantităţii de precipitaţii. După o iarnă extrem de blândă şi o primăvară lipsită aproape total de precipitaţii, anul 2020 este considerat unul dintre cei mai secetoşi, cu pierderi însemnate pentru agricultori.

 

Deși agricultura pare, la nivel declarativ cel puțin, unul dintre domeniile de prioritate 0 printre guvernanți, este totuși lăsată de izbeliște. Agricultura României a crescut doar datorită fermierilor, nicidecum ajutată de miniștrii sau secretari de stat. Companiile au pus umărul pentru profit, că asta le e scopul și au crescut cifrele generate în agricultură pe secetă sau în ani buni.

Iată însă, ca în atâtea domenii, factorul politic încurcă treaba oamenilor de afaceri și, deși nu este capabil să refacă irigațiile, dă cu rachete și îndepărtează ploaia, sau cel puțin așa se întâmplă în Prahova.

Cosmin Olteanu, fermier prahovean de top: ”Nu mai vrem rachete antigrindină în Prahova. Vrem ca ministerul să lase norii în pace. Să nu-i mai sperie. Să le dea voie să-și lase ploaia, că ni s-au pârjolit culturile”.

Cum şi sistemele de irigaţii sunt aproape inexistente în ţara noastră, soluţia salvatoare ar fi venit prin instituţia care s-a creat acum mai mulţi ani, Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor (AASNACP).  Încă din anul 2006, de la înfiinţare, s-au pus bazele creării a şapte unităţi de combatere a grindinei şi două unităţi zonale de creştere a precipitaţiilor, relizate în mare parte astăzi. Prin lege, România ar fi trebuit anul acesta să achiziţioneze mai multe aeronave specializate cu ajutorul cărora se poate produce ploaie artificială în Muntenia şi Moldova.

- Reclamă -

Este vorba despre avioane cu motoare puternice şi anumite caracteristici, care pot împrăştia în nori iodură de argint. În urma reacţiei, se poate provoca ploaie pe o suprafaţă mare de teren. Gheorghe Căunei Florescu, directorul Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, ne-a declarat că la sfârşitul anului trecut a fost făcut un experiment extrem de important pentru ţara noastră, care a dovedit viabilitatea acestui sistem. Experimentul a fost făcut în toată zona Dobrogea şi Bărăgan.

“În baza unui protocol de colaborare cu Grecia, am primit două avioane din această ţară şi într-un interval de aproximativ o lună, noiembrie şi decembrie 2019, am crescut precipitaţiile în Dobrogea de la 0,1 litri pe metru pătrat până la 10 litri pe metru pătrat, prin şapte intervenţii în nori. România are toate aprobările şi autorizaţiile necesare pentru această activitate, care este considerată o intervenţie deosebit de periculoasă în nori. La câteva minute după tragerile în nori, a plouat în zonele unde au avut loc intervenţiile. Dacă am fi avut aceste avioane, am fi salvat un miliard de euro, aşa cum reiese din evaluarea făcută de specialiştii din Ministerul Agriculturii”, ne-a precizat Gheorghe Căunei Florescu.

Potrivit acestuia, România şi-ar putea proteja astfel 5 milioane de hectare de teren, din cele peste 9 milioane cât reprezintă suprafaţa arabilă a ţării. Cât priveşte sistemul antigrindină, apără la ora actuală, cu ajutorul celor 60 de puncte de lansare din ţară, aproximativ 1,5 milioane de hectare de teren. În anii următori se doreşte să se ajungă la 250 de puncte de lansare în toată România, ceea ce înseamnă acoperirea întregului teritoriu.

Citește și: 1,6 milioane de hectare calamitate de secetă

- Reclamă -

Lasă un comentariu

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.