România va fi favorizată de Politica Agricolă Comună şi după 2020

1
exploatatii-agricole-INS

România va fi, în continuare, favorizată de Politica Agricolă Comună şi după 2020!Anunţul a fost făcut de europarlamentarul PSD Gabriela Zoană.

Astăzi este planificată prezentarea de către Comisia Europeană a variantei de buget propuse pentru perioada de după 2020, umbrelă sub care va fi şi bugetul viitoarei Politici Agricole Comune, iar în data de 30 Mai la Strasbourg vor fi prezentate propunerile de reformă.

”Discuţiile purtate, la nivel European, premergător acestui moment lăsaseră loc unor speculaţii în ceea ce priveşte bugetul PAC, un buget care la acest moment reprezintă aprox. 38% din bugetul total al Uniunii Europene. Nu au fost puţine voci care au susţinut tăierea drastică a fondurilor alocate acestui buget, iar cel mai dur scenariu prezentat iniţial de Comisia Europeană prevedea o scădere chiar şi cu 30% a fondurilor alocate PAC 2020.În acest context, europarlamentarul Gabriela Zoană, în calitate de vicepreşedinte al Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European (Comisia AGRI), a depus şi depune în continuare eforturi susţinute pentru ca România, ca ţară în care agricultura deţine o pondere însemnată în ecuaţia economiei naţionale, să nu aibă de suferit; în cadrul acestor demersuri, europarlamentarul român a avut în luna martie o întâlnire cu Antonio Tajani, preşedintele Parlamentului European, căruia i-a prezentat poziţia României în cadrul negocierilor care urmau să aibă loc şi i-a solicitat ca viitoarea politică agricolă comună să ţină cont de specificitatea agriculturii româneşti. Comisarul european pentru agricultură Phil Hogan a avut mai multe discuţii cu europarlamentarul Gabriela Zoană, toate vizând poziţia României pentru viitoarea politică agricolă comună.

Negocierile se îndreaptă în acest moment către 3 direcţii principale şi este extrem de probabil ca pe 2 Mai 2018, Comisia Europeană să prezinte următoarele principii pe care va fi construit bugetul PAC 2020:I. Sprijinirea micilor fermieri şi a tinerilor fermieri şi limitarea plăţilor directe la 60.000 Euro/beneficiar/an. Comisia Europeană are în vedere o limitare a plăţilor directe către toţi fermierii la suma de 60.000 Euro/beneficiar/an. Acesta este un scenariu care NU va afecta fermierii de mărime medie şi mijlocie dar va afecta marile exploatări agricole.În plus, micii fermieri vor fi consideraţi prioritari şi vor fi sprijiniţi printr-un mecanism care este gândit ca fiind complementar actualului sistem, inclusiv prin suport european şi naţional oferit pentru a înţelege şi aplica managementul riscului în agricultură, în ceea ce priveşte producţia şi desfacerea produselor agricole.În România, ponderea o deţin micii fermieri, acesta fiind un motiv pentru care în acest scenariu va exista un impact mai redus în ţara noastră faţă de alte ţări europene, cu o agricultură mai dezvoltată şi mai tehnologizată.Cu toate acestea, în viziunea eurodeputatului Gabriela Zoană trebuie projejaţi şi cei cei care deţin mari exploatări agricole, context în care trebuie gândit un mecanism prin care fondurile europene să fie direcţionate şi către marii fermieri, peste acel plafon gândit de Comisia Europeană pentru plăţile directe. În acest fel s-ar putea proteja atât producţia agricolă, cât şi veniturile din exporturile agricole, menţinându-se competitivitatea României pe plan extern. În contextul în care majoritatea statelor membre vor fi în favoarea plafonării, eurodeputatul Gabriela Zoană consideră că ceea ce ar putea să obţină România este o plafonare voluntară, lăsarea la latitudinea statelor membre să decidă asupra plafonării.

II. Existenţa a 9 principii de bază a viitoarei PAC.
1. Sprijinirea fermelor şi exploatărilor agricole viabile pentru creşterea securităţii alimentare în Uniunea Europeană.
2. Creşterea competitivităţii şi a orientării producţiei pe nevoile pieţei de desfacere.
3. Îmbunătăţirea poziţiei fermierilor în cadrul lanţului alimentar.
4. Creşterea contribuţiei agriculturii la îmbunătăţirea condiţiilor climatice.
5. Promovarea dezvoltării sustenabile şi managementul eficient al resurselor naturale.
6. Conservarea naturii şi conservarea peisagistică.
7. Atragerea tinerilor către sectorul agricol.
8. Creşterea numărului locurilor de muncă în agricultură, a incluziunii sociale şi dezvoltarea economică a zonelor rurale dependente de agricultură.
9. Satisfacerea nevoilor şi aşteptărilor societăţii în ceea ce priveşte alimentaţia.

III. Identificarea variantei optime de ajustare a contribuţiilor sau reducerea fondurilor către alte sectoare pentru a nu exista tăieri semnificative ale bugetului viitoarei PAC.

În ceea ce priveşte negocierea pe viitoarea propunere bugetară, la momentul acesta există 2 direcţii de negociere ca urmare a Brexit-ului: diminuarea bugetului sau mărirea contribuţiei statelor membre.

Franţa, Italia şi Germania au căzut de acord să se mărească procentual contribuţia statelor membre, astfel încât să nu existe reduceri ale bugetului PAC, însă ţările nordice, mai puţin interesate de acest sector, se opun deocamdată. Discuţiile se poartă în contextul în care Brexit a diminuat bugetul UE cu peste 12 miliarde Euro, iar priorităţile Comisiei sunt securitatea, migraţia şi apărarea.

În acest moment există două mari curente de opinii: Comisia Europeană gândeşte un scenariu în care statele membre să îşi mărească procentual contribuţia la bugetul Uniunii cu 0,1%, scenariu în care PAC şi politica de coeziune vor suporta reduceri ale bugetului cu 5-6% (un procent oricum mult mai redus decât acel scenariu de tăiere cu 30% a fondurilor).

Al doilea curent de opinie vine de la Parlamentul European – un scenariu în care contribuţia statelor membre să se mărească cu 0,3-0,4%, dar să nu existe tăieri ale fondurilor destinate agriculturii. Desigur, negocierile între statele membre, Parlament şi Comisie vor stabili cuantumul exact al acestor propuneri.

Vicepreşedintele Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, Gabriela Zoană a susţinut şi susţine în continuare poziţia României la Bruxelles, menţinerea bugetului PAC la acelaşi nivel şi susţinerea sistemului plăţilor directe, fără plafonare, iar dacă va fi impusă prin decizia majoritară plafonarea, aceasta să fie lasată la dispoziţia statelor membre / plafonarea voluntară.” , se arată în comunicatul de presă.

Citește și:  România are cele mai bune pajişti din Europa

 

 

un comentariu

Lasă un comentariu

Please enter your comment!
Please enter your name here