Realizată în scop pur electoral, plafonarea adaosurilor comerciale la alimentele procesate ar putea deveni realitate, asta după ce Ministrul Agriculturii, Florin Barbu a făcut anunțul.
Comercianții au o cu totul altă părere despre măsură, motivând că „intervențiile de acest gen fac foarte rău piețelor pe întregul lanț alimentar”. Nici economiștii nu sunt de acord cu propunerea, care ar avea un impact devastator asupra piețelor pe întregul lanţ alimentar.
Marile rețele comerciale au răbufnit, imediat după declarația Ministrului Agriculturii, dintr-o conferință de presă, unde a spus că toate produsele care sunt procesate în România vor avea adaos comercial plafonat printr-o ordonanţă de urgenţă. Asociația Marilor Rețele Comerciale spune că până în prezent, nu a fost consultată în niciun fel cu privire la o posibilă astfel de măsură.
Vezi și Ciolacu: Guvernul va continua măsurile de plafonare a unor prețuri
„AMRCR respinge categoric orice măsură de plafonare asupra produselor alimentare, întrucât intervenţiile de acest gen fac foarte rău pieţelor pe întregul lanţ alimentar. Menţionăm că este deja în vigoare până la 31.12.2024 o OUG de plafonare a adaosului comercial la mai multe categorii de produse alimentare ce a fost prelungită de mai multe ori şi care afectează deja pieţele de mult timp”, arată asociația, într-un comunicat de presă.
Pe de o parte Asociația Operatorilor din Agricultura Ecologică – BIO România consideră că plafonarea va aduce beneficii consumatorilor și magazinelor, dar și un echilibru între produse, însă, pe de altă parte, economiștii spun că o astfel de măsură nu va aduce decât consecințe negative economiei și, implicit, țării. Așadar, produsele românești vor începe treptat să nu mai fie vândute pe piață, ceea ce va fi o mare pierdere și pentru sectorul agricol, dar și pentru cel industrial.
Ce spun economiștii despre plafonarea adaosurilor
”Măsura plafonării adaosului comercial la toate produsele procesate în România, din punctul meu de vedere va scoate de pe rafturile magazinelor produsele românești. De ce? Dintr-un simplu motiv, retailerii vor alege probabil produsele care le aduc mai mulți bani, care le virează mai mult profit. Iar dacă statul se gândește să plafoneze câștigul de pe urma produselor românești, cu siguranță retailerii vor alege produsele din import, mai cu seamă că și prețul acestora va fi mai mic decât al produselor românești. Este o lovitură puternică pentru agricultura românească, pentru sectorul de procesare, pentru că merge pe o premisă falsă. Faptul că prin reducerea adaosului, prin plafonarea adaosului vor scădea și prețurile din magazine”, a declarat Adrian Negrescu, analist economic, pentru Ziare.com.
De asemenea, acesta a spus că deja pe piață prețurile sunt într-o dinamică și se schimbă în funcție de numărul de clienți, de volumul vânzărilor, de sezonalitate și de tot felul de criterii care exclud varianta unor prețuri fixe. Deci, în acest context, când toată lumea umblă după profit, este de așteptat ca produsele românești să aibă de suferit din perspectiva concurenței din ce în ce mai acerbe cu produsele din import.
”Să nu câștigi pe urma produselor românești, să-ți limiteze statul aceste câștiguri, înseamnă practic să dai o lovitură devastatoare sectorului agricol și industrial din țara noastră. Ministrul Barbu ar trebui să vină cu un studiu de caz care să ne demonstreze concret pe ce se bazează această decizie, care sunt efectele economice pentru noi consumatorii, dar și pentru sectorul economic din România. Ne putem trezi că de pe rafturi vor dispărea produsele românești și vom avea de-a face cu efectul de ”waterbed effect”, pe care îl semnalează inclusiv Banca Națională. Acela presupune că poate unele produse se vor ieftini, dar cu siguranță celelalte se vor scumpi, pentru a acoperi într-un fel pierderile generate de limitarea adaosului la produsele românești”, a mai adăugat economistul.
Momentan, măsura urmează să fie discutată în Guvern după obținerea avizelor necesare de la mai multe ministere și instituții. Florin Barbu a spus însă că proiectul de ordonanţă este finalizat în proporție de 90%. Există însă și posibilitatea în care măsura să intre în vigoare în câteva săptămâni, însă e puțin probabil, după cum spun specialiștii.
”Dacă se merge pe procedura obișnuită, de aprobare prin Parlament s-ar putea să dureze câteva luni. Cred că nu e chiar o prioritate și vine perioada alegerilor, se schimbă Parlamentul, deci probabil că dacă urmează procedura de aprobare prin Parlament ca proiect legislativ, nu sunt șanse să fie adoptat anul acesta și probabil că nici în prima parte a anului viitor. Dacă se merge pe procedura de ordonanță de urgență, bineînțeles că ar putea fi făcută în următoarele săptămâni și poate că e un interes politic la mijloc pentru că intenția de a arăta consumatorilor din România că Guvernul se preocupă să-i protejeze dă bine înainte de alegeri”, a declarat Aurel Dochia, economist, pentru Ziare.com.
Acesta din urmă a mai explicat în cele din urmă că o astfel de măsură nu și-a găsit niciodată justificarea, însă mai peste tot în lume guvernele încearcă să controleze într-un fel sau altul prețurile din sector, sau chiar o zonă întreagă a economiei, ceea ce era de așteptat și în România.
Ce alimente au înregistrat scumpiri
Rata anuală a inflației a coborât, în luna septembrie 2024, la 4,62%, de la 5,1% în august, deși alimentele s-au scumpit cu 4,72%, iar cele nealimentare cu 3,3%, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Spre exemplu, față de anul trecut, legumele s-au scumpit cu aproximativ 13%, fructele cu 7,02%, lactatele cu 4,01%, iar carnea cu 3,57%. Experții prevăd însă majorări de preț la carnea de porc, dar și la dulciuri.
