ANSVSA recunoaște că nu se pot controla toate gospodăriile unde se sacrifică porci

2

Interzicerea creşterii porcului în gospodăriile populaţiei pe o anumită perioadă de timp, pentru limitarea extinderii pestei porcine africane (PPA) pe teritoriul României, nu poate fi luată în calcul de autorităţi, chiar dacă este una dintre măsurile tot mai des cerute de reprezentanţii industriei agroalimentare autohtone.

“Nu ştiu dacă este prea mult ceea ce îmi doresc, dar mi-aş dori o formă de disciplină socială, în sensul de a se înţelege riscurile la care se supune populaţia care sacrifică porci în zonele afectate şi poate genera transferul bolii direct sau indirect în regiuni încă indemne, neafectate de boală. Sigur că factorul cel mai important care generează acest risc este hrănirea aceasta neconformă a porcului, nu ştiu dacă este corect, dar aş spune chiar primitivă, cu resturi alimentare. Este principalul factor de risc care face posibil transferul bolii dintr-o regiune afectată într-una neafectată. Trebuie să înţelegem că generăm nişte riscuri cu nişte consecinţe enorme, care afectează cetăţenii ţării. Nu cred că poate sau îşi propune cineva să controleze în detaliu fiecare cetăţean care sacrifică porcul, îl plimbă, îl duce dintr-o parte în alta. Oamenii trebuie să înţeleagă. Nu putem pune un jandarm la fiecare poartă”, a declarat pentru AGERPRES preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Geronimo Brănescu.

El consideră că fiecare stat trebuie să identifice şi să aplice măsurile cuvenite, pe specificul ţării, însă în România nu se poate vorbi despre o măsură atât de radicală, precum interzicerea creşterii porcilor în gospodăriile populaţiei. Pe de altă parte, şeful ANSVSA a atras atenţia că, la ora actuală, în România, poate să mai apară un risc secundar din cauza sacrificării pe ascuns a animalelor şi congelarea cărnii, respectiv trichineloza, în afara celui generat de pesta porcină africană.

“O altă problema subsecventă care derivă din situaţiile pe care le-am întâlnit până acum o reprezintă formele acestea de sacrificare ascunsă a animalelor, care, în afară de riscul generat sub aspectul pestei porcine africane mai generează un risc secundar: trichineloza. Oamenii, ascunzând sacrificările, nu au mai procedat nici măcar la transmiterea către medicul veterinar a probelor necesare identificării trichinelei spiralis şi iată cum riscurile se amplifică. Dacă se mai poate face ceva la un porc congelat? Greu şi nu întotdeauna proba este relevantă. Într-o infestaţie medie spre scăzută, mai ales dacă nu mai sunt zonele din care se prevalează probe şi se duce pur şi simplu o masă musculară rămasă prin congelator, proba poate să fie negativă dar să nu fie relevantă, iar animalul să fie infestat”, explică Brănescu.

În ceea ce priveşte despăgubirile acordate proprietarilor de animale, şeful ANSVSA a subliniat că 7.862 de proprietari au primit deja peste 190,11 milioane de lei, iar la ora actuală sunt fonduri alocate pentru “toate despăgubirile aflate în lucru, dar şi pentru cele estimate”.

Citește și: Un nou produs românesc intră pe lista celor protejate de Comisia Europeană

2 comentarii

  1. […] Interzicerea creşterii porcului în gospodăriile populaţiei pe o anumită perioadă de timp, pentru limitarea extinderii pestei porcine africane (PPA) pe teritoriul României, nu poate fi luată în calcul de autorităţi, chiar dacă este una dintre măsurile tot mai des cerute de reprezentanţii industriei agroalimentare autohtone.… Cititi mai multe aici: ANSVSA recunoaște că nu se pot controla toate gospodăriile unde se sacrifică porci […]

Lasă un comentariu

Please enter your comment!
Please enter your name here