Fermele de insecte, parte din agricultura secolului XXI

Fermele de insecte reprezintă conform ONU, o soluție pentru evitarea poluării mediului și pentru hrănirea unei populații a globului în continuă creștere.

Conform ultimelor date statistice prezentate de ONU, dacă continuăm în ritmul de creștere curent, pȃnă în 2050, vom ajunge la 9,7 miliarde oameni pe planetă.

Cum deja ne confruntăm cu foamete în multe dintre țările sărace, se impune găsirea unei soluții practice, cat mai eficiente. Una dintre variantele propuse de FAO (Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite) este ȋnfiinţarea fermelor de insecte pentru consum uman.

În multe zone din Africa, America de Sud și din Asia se folosesc de mii de ani insecte recoltate din natură. Din cele peste 2100 de specii consumate, cele mai multe fac parte din rȃndul gȃndacilor, albinelor, viespilor, lăcustelor, greierilor, cicadelor, termitelor, muștelor și libelulelor.

Ȋn Europa şi America de Nord, ideea de a mânca astfel de animale stârneşte de cele mai multe ori dezgust, puţine persoane având un spirit destul de aventuros ȋncât să testeze noile delicatese apărute pe piaţă.

Totuşi, pudra de greieri, acadelele cu insecte, viermii pentru burgeri, lăcustele ȋn ciocolată si snack-urile cu viermi ȋşi găsesc clienţi dornici să ȋncerce gusturi noi.

Citeşe şi: https://agroteca.ro/viermii-de-matase-intre-legenda-si-afacere-profitabila/

Fermele de insecte-avantaje

Insectele au multe atuuri:

-au un conţinut ridicat de proteine, vitamine şi minerale

-se ȋnmulţesc repede

-au randament mare, transformând hrana primită ȋn nutrienţi ȋntr-un procent mult mai mare decât animalele crescute ȋn prezent ȋn fermă

-emit cantităţi de CO2 şi amoniac mult mai mici decât vacile, porcii şi păsările de ferma

-se pot creşte pe suprafețe relativ reduse

-necesită cantităţi mici de apă şi hrană

Pe lângă acestea, nivelul de bunăstare al insectelor nu este afectat major de condiţiile de captivitate deoarece ȋn natură, majoritatea trăiesc ȋn spaţii restrânse, ȋn grupuri mari de indivizi.

Evident, există şi aspecte care trebuie analizate ȋn profunzime ȋn vederea estimării corecte a avantajelor pentru industria alimentară şi a impactului asupra mediului. Momentan, se ridică semne de ȋntrebare referitoare la cazul ȋn care insectele ar scăpa din ferme, mai ales dacă ar fi vorba despre specii alogene.

La nivel mondial, creşterea insectelor este o activitate care câştigă din ce in ce mai mult teren, cu ţări precum Thailanda, Cambodgia, Laos, R.D. Congo, SUA şi Olanda deschizand drumul in acest sector.

Costurile de amenajare a unei ferme de insecte nu sunt reduse, de exemplu o firma din Finlanda a investit 250 mii de euro ȋntr-una amplasata ȋntr-o veche minǎ de metale. Sistemele de reglare a temperaturii şi umiditǎţii, asigurarea curǎţeniei, eliminarea deşeurilor, resursa umanǎ, toate acestea necesitǎ o investiţie destul de serioasǎ.

Bǎncile şi investitorii privaţi sunt ȋnsǎ interesaţi de acest tip de afacere, fermele de insecte primind ȋn ultimii ani, fonduri de milioane dolari. În Europa, unele dintre cele mai bine finanţate firme din domeniu sunt Ynsect din Paris şi Protix din Bergen, Olanda, care au primit in 2017, 110 milioane euro, respectiv 50 milioane dolari.

Sursa foto: http://outbreaknewstoday.com/, https://www.rnz.co.nz/